Не поддерживается For the sake of viewer convenience, the content is shown below in the alternative language. You may click the link to switch the active language.

Eșecul elitei politice din Republica Moldova în promovarea și cultivarea respectului față de valorile naționale și de cultura politică este evident, iar aceasta ne vorbeşte despre necesitatea stringentă de schimbare calitativă și a clasei politice, și a elitei ei. Despre aceasta menţionează într-un material Alexandru Oleinic, liderul Partidului Popular din Republica Moldova (PPRM).

Potrivit lui, „pentru realizarea unei astfel de reforme ar trebui să identificăm lista actelor legislative corespunzătoare, printre care ar trebui să fie Legea Lustrației și Legea răspunderii ministeriale, modificarea sistemului electoral prin trecerea la sistemul mixt și, desigur, modificarea Constituției”.

„Teoretic, Legea Lustraţiei urmărește asigurarea accederii în funcţii de conducere a persoanelor integre, cu o reputaţie ireproşabilă, ca și interdicția ca foștii nomenclaturiști, activiști comuniști si securiști să acceadă în funcții publice. Pentru a accepta o asemenea abordare, care de fapt nu este altceva decât garanția de a asigura o guvernare eficientă, este nevoie de mult curaj, devotament şi voinţă politică. Dar, este oare pregătită clasa politică moldovenească să accepte o astfel de „curăţire”?”, se întreabă el.

Alexandru Oleinic susţine că „succesul unei asemenea reforme poate fi atins doar prin realizarea unui dialog larg al partidelor politice parlamentare și extraparlamentare și obținerea unui consens politic în acest scop”.

„În practica ţărilor democratice, elitele politice sunt formate din mediul opoziţiei politice, din funcţionari înalţi de stat şi jurişti de vază, din reprezentanţii cercurilor de afaceri şi personalităţi notabile ale vieţii publice naţionale (savanţi autoritari, cunoscuţi politologi şi sociologi, economişti şi politicieni cu renume), o bună parte din aceştia având absolvite instituţii elitiste. Pe cînd, în Republica Moldova, elita politică, prin comportamentul său de a pune în valoare apartenența politică și geopolitică, și nu interesul național și doleanțele poporului, nu putem afirma că elita politica din Republica Moldova este reprezentată de cele mai valoroase personalități din societate. Or, pentru a avea o elită  demnă trebuie să repunem în valoare statutul pedagogilor, medicilor, al intelectualității de la țară care, pe timpuri, reprezentau elita satului moldovenesc și a societății. Doar prin evidențierea și sprijinirea unor asemenea personalități, care – prin comportamentul propriu – contribuie la educarea și culturalizarea fiecărui locuitor, de la mic până la mare, putem depăși sărăcia, putem combate corupția și putem reuși să dezvoltăm și să îmbogățim populația din Republica Moldova”, se mai spune în materialul citat.

Cristina Gurez