Sorry, this entry is only available in Romanian and Russian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in this site default language. You may click one of the links to switch the site language to another available language.

Politologul Dionisie Cenușă a scos în evidență câteva momente legate de intențiile guvernării de a reglementa internetul în perioada electorală.

După cum informează TRIBUNA, Dionisie Cenușă susține că, în primul rând, în loc să se concentreze pe măsuri de prevenire a cazurilor de invalidare a alegerilor, similar anulării scrutinului din Chișinău din iunie 2018, autoritățile vor să reglementeze activitatea partidelor politice pe online.

„Doi – Aceasta grija pentru ordonarea online-ului pe perioada electorala indică cât de vulnerabilă se simte partidul de la guvernare pe rețelele de socializare, unde are o popularitate redusa și unde se confrunta cu antipatie antiguvernamentala tot mai pronunțată. Trei – Tentativa de a reglementa activitatea partidelor politice pe rețelele de socializare poate crea condiții și mai nefavorabile pentru partidele de opoziție, care deja activează în condiții politice necompetitive, comparativ cu resursele abundate de care dispune Partidul Democrat sau Partidul Socialiștilor. Patru – În realitate, accentul pe comunicarea pe online trebuie să cuprindă cu lupta împotriva mesajelor violente (‘hate speech’), discriminatorii sau de propaganda informaționala internă și externa. Cât privește aspectele electorale, legislația actuala deja interzice agitația electorală în ziua alegerilor. Lucrurile pot fi concretizate, dar nu trebuie să devina limitative pentru opoziție”, a precizat politologul.

Totodată, Dionisie Cenușă susține că, deși guvernarea ar putea încerca să împacheteze acțiunea ca pe o prevenire a imixtiunii externe în alegeri, atenția trebuie readusă pe alte subiecte majore: „1. anularea efectelor sistemului de vot mixt; 2. evaluarea constituționalității invalidării alegerilor; 3. înăsprirea sancțiunilor pentru abuzuri în domeniu la finanțării partidelor politice; 4. reducerea plafoanelor pentru donații; 5. actualizarea legislației privind fundațiile”, a conchis politologul.

Andriana Cheptine