Sorry, this entry is only available in Romanian and Russian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in this site default language. You may click one of the links to switch the site language to another available language.

În cadrul unui interviu acordat portalului TRIBUNA, Preşedintele Igor Dodon a vorbit despre decizia sa de a promulga pachetul de legi privind politica bugetar-fiscală și amnistia de capital, venind cu mai multe argumente în acest sens.

T: Dle Preşedinte, ce a stat la baza deciziei Dvs. de a promulga pachetul de legi privind politica bugetar-fiscală și amnistia de capital?

I.D.: O analiză amplă din absolut toate punctele de vedere – economic, social, bugetar, demografic etc. Această analiză a fost făcută publică înainte de promulgare, pentru ca problema să fie cunoscută în întreaga sa profunzime şi complexitate, şi nu doar la nivel de declaraţii politice sau crâmpeie de fraze aruncate în spaţiul public. E vorba de documente extrem de importante pentru deblocarea anumitor procese şi care vor avea impact benefic direct asupra domeniilor menţionate de mine mai sus, de aceea am considerat necesar să invoc toate argumentele ce se impuneau ca să nu mai fie nici un spaţiu de interpretare.

T: Pe de o parte spuneţi că e vorba de modificări benefice, iar pe de altă parte criticaţi guvernarea inclusiv prin prisma acestui pachet legislativ. Cum de înţeles?

I.D.: Foarte simplu – guvernarea a făcut un pas, pe când abordarea ce se impune în acest context trebuie să fie mult mai largă. Nu în zădar textul pe care l-am publicat la această temă pe blogul meu s-a întitulat „Necesar, dar insuficient”. În primul rând, ar fi de menţionat că guvernarea a intuit o cale corectă pe care ar fi trebuit să meargă demult, dar încă nu cunoaşte adevăratele proporţii ale fenomenelor la care se referă şi nu are o viziune de ansamblu cum pot fi soluţionate aceste probleme. E un fel de politică a jumătăţilor de măsură, dar e bine că măcar ceva a început să se facă în această direcţie. Să zicem aşa: e un început, iar următoarea guvernare, mă refer la cea socialistă, va dezvolta aceste idei cu adevărat benefice pentru economie, dar şi pentru alte domenii de importanţă vitală, va veni cu o abordare mult mai largă şi, în consecinţă, impactul va fi mult mai mare.

T: A influenţat cumva asupra deciziei Dvs. de a promulga acest pachet legislativ faptul că aţi promovat reforme similare în perioada când eraţi ministru al Economiei?

I.D.: Bineînţeles. Într-un fel, chiar sunt satisfăcut de faptul că cei ce-şi spun pro-europeni şi care conduc RM deja de nouă ani, recunosc acum că reformele promovate inclusiv de mine au fost bune şi că ei le-au stopat neîntemeiat. Cred că ei abia acum şi-au dat seama că s-au condus de argumente strict politice anulând bunele începuturi promovate de noi şi că ar fi trebuit să ia în calcul o minimă analiză de impact la adoptarea unor astfel de decizii.

Din alt punct de vedere nu pot decât să-mi exprim regretul în raport cu faptul că ceea ce a adoptat majoritatea parlamentară acum e doar o umbră palidă a reformelor promovate de noi atunci. Ei aşa şi nu au înţeles esenţa şi profunzimea proceselor pe care încearcă să le abordeze. Dar, repet: e o chestiune reparabilă şi noi vom face acest lucru după alegerile parlamentare, când vom prelua puterea.

T: Dle Preşedinte, e adevărat că, prin decizia de a promulga acest pachet legislativ aţi dorit să tăiaţi orice cale de împăcare a actualei guvernări cu opoziţia pro-europeană şi cu partenerii externi?

I.D.: Am citit şi eu în presă unele puncte de vedere de acest fel. Mă rog, trăim într-un stat în care libertatea gândirii, dar şi libertatea de exprimare e garantată măcar din punct de vedere oficial şi inclusiv astfel de opinii au dreptul la viaţă.

T: Îmi permit să insist: Dar aţi avut această intenţie de a tăia orice posibilitate a puterii de a face măcar jumătate de pas înapoi?

I.D.. Consider că am răspuns deja la această întrebare.

T: Nu cred că nu v-aţi gândit şi la protestul din 26 august. Există opinia că intenţionat aţi promulgat acest pachet legislativ pentru a da posibilitate opoziţiei pro-europene să includă anularea lui în revendicările sale şi astfel să crească presiunea pe putere…

I.D.: Deja mă acuzaţi că fac jocul opoziţiei pro-europene?

T: Nu vă acuz, doar întreb.

I.D.: Atunci, vă întreb şi eu pe Dvs: De ce, dacă pasul făcut de mine, după cum vă exprimaţi Dvs., ar conveni opoziţiei pro-europene, unii reprezentanţi ai acesteia au venit cu critici?

T: Spuneţi-mi Dvs.

I.D.: Poziţia lor pentru mine e clară – ei din start s-au poziţionat împotriva acestor reforme, fără a încerca să intre în esenţa lor. Or, acest pachet legislativ le permite să vină cu diverse interpretări populiste, care, în opinia lor, pot prinde la electorat mai ales acum, înainte de alegeri. Şi dacă din start au ocupat o astfel de poziţie, evident nu puteau da înapoi şi au rămas critici inclusiv după anunţul meu că voi promulga respectivul pachet legislativ.

T: Dar pasul făcut de Dvs. îi avantajează pe cei din opoziţia pro-europeană înainte de protestul din 26 august?

I.D.: Scopul meu nu a fost să-i avantajez sau să-i dezavantajez pe cei din opoziţia pro-europeană sau pe cei de la guvernare – argumentele cu care am venit în acea analiză amplă, pe care am publicat-o în momentul în care am anunţat decizia mea de a promulga acest pachet legislativ, sunt mai mult decât suficiente pentru a explica de ce am procedat anume astfel. Totodată, recunosc că, dincolo de acele argumente, pot fi şi interpretări din zona politicului, inclusiv despre cine şi cum e avantajat sau dezavantajat. Dar aceasta e o materie pe care o las pe seama dvs., a jurnaliştilor, sau eventual a unor reprezentanţi ai clasei politice care se specializează în diferite interpretări şi scenarii.

T: Dle Preşedinte, din tabăra opoziţiei pro-europene se aud voci care spun că, prin promulgarea amnistiei capitalurilor, Dvs. deveniți complice la furtul din sistemul bancar…

I.D.: O mică precizare: nu cumva aceste acuzaţii vin din tabăra celor care, prin votul lor, au favorizat frauda din sistemul bancar şi acoperirea ei prin scoaterea miliardului din rezervele valutare ale ţării? Să fim serioşi! Despre ce complicitate vorbesc ei? Dacă vor să găsească complici ai furtului miliardului, să-i caute în propria tabără, în propriile partide, inclusiv în conducerea lor. Iar dacă nu-i vor găsi, îi vom ajuta noi după alegeri. Noi ştim unde sunt şi autorii, şi complicii, iar după alegeri vom avea grijă ca ei toţi să răspundă pentru ceea ce au făcut.

T: Şi dacă se adevereşte previziunea sumbră că, prin amnistia capitalurilor, se vor legaliza banii din miliardul furat?

I.D.: Vom examina atent lista beneficiarilor de amnistia capitalurilor. Nu va fi nici o problemă să-i depistăm pe cei implicaţi în frauda bancară, dacă vor decide să se folosească de această lege. Să declare banii, iar noi vom şti deja cum să facem ca ei să răspundă pentru fărădelegile lor. În acest sens vom apela inclusiv la un mecanism legislativ de lustraţie de care în Moldova nu s-a mai folosit.

T: În final, Dle Preşedinte, v-aş ruga să faceţi lumina într-un aspect care multora li s-a părut straniu: Dvs. aţi decis să promulgaţi acest pachet legislativ, iar fracţiunea socialiştilor a boicotat adoptarea lui în Parament. Cum de înţeles?

I.D.: Nu căutaţi probleme acolo unde ele nu există. Boicotul fracţiunii PSRM trebuie privit într-un context mult mai larg – al nemulţumirii generale faţă de acţiunile abuzive ale majorităţii parlamentare, al luptei permanente pe care fracţiunea socialistă o duce cu aceste abuzuri în interesul alegătorilor, al ţării, în general. Anume astfel trebuiesc privite lucrurile, iar alte interpretări nu-şi au locul şi nici rostul.

Cristina Gurez