Sorry, this entry is only available in Romanian and Russian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in this site default language. You may click one of the links to switch the site language to another available language.

Despre ce stă în spatele adoptării „legislației pro-business” și a reformei fiscale, promovate de către Partidul Democrat, a vorbit politologul Dionis Cenușă, în cadrul unei postări pe o rețea de socializare.

„În timp ce protestele opoziţiei extra-parlamentare se mută în teritoriu, cu scopul de a extinde spiritul protestatar din Chișinău spre teritoriu, guvernarea vrea să păstreze minimul de legitimitate publică pe care îl are. Conform ultimelor sondaje, PDM ar putea obţine doar 8 mandate în viitorul parlament, fără a calcula candidaţii pe circumscripţii uninominale, mulţi dintre care ar putea fi racolaţi mai devreme sau mai târziu de către democraţi. Astfel, reforma fiscală şi introducerea unui impozit unic pe venit (12%) ar putea avea menirea să demobilizeze cetăţenii care ridică salarii mai mari de 35 mii lei. În joc este astfel pusă implicarea lor în protestele opoziţiei. La fel, Partidul Democrat descurajează populaţia cea mai săracă (cu excepţia pensionarilor, pe care îi prelucrează Ilan Shor prin magazinele sale sociale) să se alăture protestelor”, a precizat el.

În același timp, Cenușă a vorbit despre mecanismele democraților. „Orice guvernare care îşi exercită puterea prin controlarea instituţiilor şi pe o verticală a puterii are nevoie de loialitate pe toata înălţimea piramidei ierarhice. Deci pentru a-şi cimenta anturajul pe moment de criză politică, democraţii oferă mecanisme prin care cei apropiaţi de sistem pot acumula venituri noi – iniţiativele de amnistie a capitalului sau de decriminalizare a infracţiunilor economice”, notează politologul.

Totodată, el s-a referit la un context favorabil al guvernării. „Iniţiativele de decriminalizare a infracţiunilor economice sau amnistierea fiscală au loc în condiţiile în care dialogul politic cu UE este deja defectat. Prin urmare, atât timp cât presiunea UE este oarecum concentrată pe invalidarea alegerilor din Chişinău, guvernarea foloseşte contextul existent pentru a deschide „cutia Pandorei”, când un flux de bani iliciţi vor fi practic „înălbiţi’, iar ex-infractorii ar putea deveni una din cele mai loiale caste ale guvernării”, afirmă politologul.

Cenușă s-a referit şi la necesitatea resurselor financiare în contextul alegerilor în circumscripţii uninominale.

„Pentru alegerile in circumscripţiile uninominale, unde nivelul de alertă privind coruperea votului este deja ridicat, sunt necesari bani. Prin urmare, amnistia fiscală sau decriminalizarea infracţiunilor economice creează o sursă nouă prin care noi surse vor putea fi reorientate pentru promovarea viitorilor candidaţi pe circumscripţii uninominale. Votarea iniţiativelor privind amnistia capitalului sau decrimininalizarea infracţiunilor economice trebuie absorbită de retorica protestatară a opoziţiei. Societatea civilă şi partenerii externi sunt unicele obstacole rămase care pot încerca minimizarea la maxim a impactului acestor iniţiative. Faptul că guvernarea a combinat reforma fiscală cu iniţiativele de amnistie fiscală ne pregăteşte pentru o nouă luptă informaţională, în care opoziţia şi societatea civilă vor fi ilustraţi ca antipozi”, mai scrie el.

Cristina Pendea