Sorry, this entry is only available in Romanian and Russian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in this site default language. You may click one of the links to switch the site language to another available language.

În cadrul unui interviu acordat portalului TRIBUNA, cunoscutul analist politic, Victor Ciobanu a vorbit dacă mai există vreo șansă să se revină și să fie validate alegerile locale, despre ce strategie ar trebui să aibă opoziția pro-europeană în continuare, care crede că ar fi componența optimă a unui bloc electoral al dreptei pro-europene la următoarele parlamentare, cum crede că va evolua mișcarea protestatară în următoarele, dar și despre alte aspecte importante.

T.: Dle. Ciobanu, credeți că mai este vreo șansă să se revină și să fie validate alegerile locale ale primarului general?

V.C.: Deja nu mai există. Regimul (in)conștient a ars toate podurile, a exclus orice variantă de revenire în albia normalului. E o greșeală strategică și tactică enormă. Acum nu mai are spațiu de manevră și este nevoit să joace permanent doar pe zerO, dublând mizele. De aici retorica absolut aberantă a lui Plahotniuc (și a corului băiețașilor de mingi cu funcții înalte în stat) care dă vina pe UE pentru incapacitatea propriei echipe de a realiza măcar ceva dincolo de scheme dubioase. De aici și tentativa stângace și infantilă de a inocula o relație mai specială cu SUA, inexistentă în fapt.

T.: Ce strategie, în opinia Dvs., ar trebui să aibă opoziția pro-europeană în continuare?

V.C.: Strategiile pot fi diferite în funcție de scopul propus. E una să vrei să câștigi alegerile în condițiile unui stat absolut capturat, cu instituții la telecomandă – o atare strategie nu m-aș încumeta s-o formulez. Și e cu totul altceva să vrei să demolezi acest sistem criminal. Evident, că strategiile și tacticile în aceste cazuri ar fi diferite. Dar decizia politică aparține opoziției.

T.: Care credeți că ar fi componența optimă a unui bloc electoral al dreptei pro-europene la următoarele alegeri parlamentare?

V.C.: Componența optimă a și fost conturată și testată în campaniile precedente: PAS-PPDA-PLDM. Nu cred că se poate inventa altceva, care ar fi operațional și ar majora șansele opoziției. Nu cred în formule publicistice afective, gen – toate forțele de dreapta/patriotice/de bună credință etc. Asemenea construcții nu există în realitate și sunt doar speculații, deseori – distructive.

T.: Pe cât de posibilă vi se pare infiltrarea în tabăra dreptei pro-europene a diferitor „agenți sub acoperire” ai guvernării?

V.C.: Foarte probabilă. Unii deja sunt infiltrați, alții abia urmează, ar mai putea fi și din cei care se vor converti ulterior. Fenomenul există, îl urmărim deja de 27 de ani, doar că în ultimul timp a căpătat proporții catastrofale. Priviți la acest parlament, în care 95% sunt traseiști de meserie (fie unii doar potențiali). De aceea opoziția trebuie să fie foarte atentă pe cine anume va promova pe liste și pe circumscripții. Ca să nu aibă surprize. O altă extremă ar fi purismul exagerat, care este contraproductiv în politică.

T.: Ar fi necesară cooptarea de către dreapta pro-europeană a reprezentanţilor sectorului asociativ-civic?

V.C.: Cred că da și liderii au vorbit deja la acest subiect. Asta ar fi o cooperare în interes comun,  ar avantaja ambele părți și ar contribui la creșterea rezultatului.

T.: Se aud diferite presupuneri privind data viitoarelor alegeri. În opinia Dvs., când ar trebui să aibă loc acestea?

V.C.: Nu contează ce cred eu. Contează calculele guvernării care va numi această dată când îi va conveni. Restricțiile legale îi dau o marjă de 3 luni din 1 decembrie.

T.: Cum credeți că va evolua mișcarea protestatară în următoarele luni?

V.C.: Deja a evoluat – a devenit mai creativă, mai inclusivă. Cred că va evolua în continuare, amplificând presiunea asupra guvernării spre marele protest din 26 august.

T.: La modul practic, ce credeți că se poate obține prin proteste?

V.C.: Orice. Avem atâtea precedente și din exterior, și de la noi. Un exemplu relevant este protestul din 1 iulie urmat de Rezoluția PE din 5 iulie. Anume această combinație de presiuni interne și externe ar putea fi rezultativă. În orice țară normală majoritatea parlamentară dezaprobată de ¾ din cetățeni (cf. ultimului sondaj IRI) ar trebui să demisioneze. Nu și la noi, unde această majoritate de adunătură este gata să facă sluj unui dictator fără susținere populară. De aceea doar protestele permanente pe interior, amplificate de presiunile din exterior pot conduce la un rezultat pozitiv. Un test în acest sens va fi protestul din 19 iulie (interviul a fost acordat până la data de 19 iulie – n.r.).

T.: Vă mulțumim!

Andriana Cheptine