Sorry, this entry is only available in Romanian and Russian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in this site default language. You may click one of the links to switch the site language to another available language.

În cadrul unui interviu acordat portalului TRIBUNA, noul viceprimar al municipiului Chișinău, Ruslan Codreanu a vorbit despre ce l-a determinat să accepte această funcție, care sunt cele mai mari probleme ale capitalei, adoptarea bugetului capitalei pentru anul ce vine, despre viitorul său politic, dar și despre alte aspecte importante.

T.: Dle Codreanu, ce v-a determinat să acceptaţi funcţia de viceprimar al municipiului Chişinău?

R.C.: Eu de fiecare dată am spus că, nu funcția m-a determinat să vin aici, să-mi asum responsabilitatea de a face ceva pentru orașul Chișinău. Dar dacă e să răspund exact la întrebarea dvs. – faptul de a fi mai aproape de cetățeni și de nevoile chișinăuienilor. Eu, în calitate de consilier municipal, am inițiat câteva proiecte, cu fracțiunea pe care am avut onoarea să o conduc, proiecte care până la urmă s-au ciocnit sau au fost blocate de către executivul Primăriei. CMC poate vine cu multe inițiative și idei, dar realizarea lor ţine de Primărie, care are instrumentele și pârghiile necesare. De asta am zis că nu e destul să vii doar cu idei și inițiative, trebuie și să treci de partea aceasta pentru a le realiza. Asta e în linii mari ceea ce m-a determinat să vin. Am proiecte frumoase, sunt idei foarte multe, de aceea vreau să încerc să le implementez.

T.: Activând în calitate de consilier municipal din 2015 şi ştiind în detalii situaţia din municipiu, cred că ne puteţi spune care sunt cele mai probleme ale capitalei şi cum pot fi ele soluţionate?

R.C.: Nu există astăzi în capitală cea mai mare problemă. Toate probleme capitalei, astăzi sunt cele mai mari – asta e fără speculații și fără mare politică. Din prima zi când am venit în calitate de consilier municipal am zi că cea mai mare problemă a capitalei este birocrația și corupția, iar de aici derivă toate celelalte. Dacă vorbim de alimentația copiilor în grădinițe – din caua corupției și lipsei de transparență, noi avem scandalurile cu alimente necalitative pentru copii. La fel și în cazul renovării grădinițelor, hârtiei igienice, colectării taxelor și impozitelor, licitațiilor pentru drumuri, orice – totul ține de birocrație și corupție. Corupția este o problemă gravă care afectează orice sector al mun. Chișinău. Iarăși, au fost destul de multe scandaluri, multe speculații legate de construcții ilegale, gherete, porțiunea de reabilitare a străzilor, grădinițe, școli – toate sunt probleme, și ele reies de aici, din clădirea Primăriei.

T.: Pe cât de necesar este Chişinăului un plan urbanistic general? Ce probleme ar soluţiona el?

R.C.: Planul urbanistic general este documentul de bază al mun. Chișinău, pe lângă Strategia de dezvoltare. De exemplu, eu pot să vă întreb pe dvs., dacă ați văzut vreo strategie de dezvoltare a mun. Chișinău? Sau cetățenii să zică cum o să arate orașul nostru în zece ani. Nimeni nu știe. Noi ce facem? Facem oraș pentru mașini? Facem oraș pentru pietoni? Facem oraș pentru bicicliști? Sau oraș plin de construcții? Lăsăm terenurile sport în cartiere? Avem grijă sau nu de animale? Toate acestea ar trebui să fie într-un plan de dezvoltare a mun. Chișinău. Planul urbanistic general ar trebui să derive dintr-un plan de dezvoltare al municipiului. Scandalurile care au avut loc cu construcțiile ilegale, gheretele, parcările – ele iarăși, ar trebui să reiasă din Planul urbanistic general de dezvoltate. S-a profitat foarte mult că Planul este învechit, din 2007, și atunci unii agenți economici, cu rea intenție, profitând de lacunele respective, au început să construiască haotic. Într-o săptămână de când sunt în funcție am discutat cu mai mulți cetățeni care peste noapte s-au trezit cu blocuri de nouă etaje în cartier de case rezidențiale, case rezidențiale care stau acolo de 30-40 ani. Deci, oamenii vin acuma și se plâng că, din cauza construcției respective, lor li s-au dărâmat pereții, acum cer despăgubiri de la Primărie. Tot asta rezidă în neexistența unui Plan urbanistic general. Asta e doar ceea ce vedem noi cu dvs. la suprafață, pentru că dacă am întreba chișinăuienii, eu sunt sigur că ei zilnic se ciocnesc cu lipsa unei viziuni sau a unei abordări pragmatice a problemelor orașului care ar trebui să fie puse exact în Planul urbanistic general.

T.: Care e cauza că discuţiile şi adoptarea bugetului capitalei pentru anul viitor întârzie?

R.C.: El nu întârzie. Ca să fie exact, bugetul pentru anul 2018 trebuie să fie aprobat în prima lectură în noiembrie – decembrie, iar în lectura a doua, bugetul se corelează cu Bugetul de stat. Noi, la nivel de municipiu, putem aproba anumite cifre, dar dacă ele nu sunt corelate cu Bugetul de stat, atunci oricum trebuie să intervenim pe parcurs, ca să modificăm cifrele respective. În anul 2017 bugetul a fost aprobat în iunie, în 2016 – în mai, deci noi acum sperăm că bugetul pentru 2018 va fi pus în discuție la sfârșit de noiembrie anul acesta. Ar fi cu mult mai devreme decât bugetele anterioare, cu 4-5 luni mai devreme. Noi suntem în întârziere, noi deja avem discuție cu toate structurile Primăriei și consilierii municipali ca să vedem cum să facem ca să aprobăm bugetul anul acesta, fără să depășim termenii legali stabiliţi.

T.: Vor fi continuate acţiunile împotriva gheretelor?

R.C.: Viziunea mea personală cu gheretele e că sunt două puncte de vedere care trebuie luate în calcul: una este cum arată orașul, doi – oamenii care sunt angajați în comerțul acesta stradal. Nu putem veni cu măsuri drastice, ca să eliminăm toate gheretele. Deci, nu ar fi nici corect, pentru că până acum cumva s-a dezvoltat acest segment de activitate economică și este incorect să lași în afară, pe stradă oamenii care au fost angajați în acest segment. Noi acum discutăm cu CMC, luând experiența altor țări, să stabilim locurile unde trebuie să fie amplasate gheretele. Noi, ca și Executiv, trebuie să facem modelul de gherete, cum ar trebui ele să arate toate și noi să le dăm în arendă agenților economici. Deci, noi ca și municipiu să câștigăm bani din arendarea spațiului, dar și a gheretei respective pe locuri special amenajate, uniform. Toate gheretele să fie într-o culoare, pe ele să scrie Primăria mun. Chișinău, așa cum este experiența altor țări, inclusiv să avem și venit din activitatea respectivă. Așa cum au fost până acum, că la unele intersecții avem câte 13-14 gherete, nu va mai fi. Nu doar pentru că le urăsc oamenii, dar pentru că suntem în anul 2017, când trebuie să avem grijă, inclusiv de aspectul estetic al orașului.

T.: Dacă în Chişinău vor fi alegeri anticipate ale Primarului capitalei, aţi fi tentat să candidaţi?

R.C.: Este mult prea devreme ca să pot răspunde exact la această întrebare. Am fost acuzat, pe dreptate sau nedreptate, de anumite persoane că aș fi venit pentru funcții. Eu vreau să vă spun că am avut confortul și un fotoliu mult mai comod decât aici, la Primărie. Zilnic să discuți cu 20-30 de cetățeni, fiecare dintre care are problemele și grijile lui și fiecăruia i se pare că problema lui e cea mai gravă, și să încerci să soluționezi aceste probleme, acesta nu este un confort. Eu am venit aici, să ajut oameni. Atâta timp cât pot să ajut oamenii, eu voi fi aici. Când nu o să pot să ajut, voi pleca, căci eu nu râvnesc la funcții. Niciodată nu am râvnit și nu sunt aici pentru funcții.

T.: Cum vedeţi viitorul Dvs. politic?

R.C.: Aproape de oameni. Eu aș vrea să fiu aproape de oameni – acesta nu este un slogan politic și populist. Eu și în campania electorală, dar și doi ani cât am fost consilier, am umblat prin toate suburbiile, am încercat să rezolv problema fiecărui om. Chiar discutând cu unii prieteni, mă întrebau: care e scopul tău? Ce vrei să obții? Eu le-am zis că, dacă aș reuși să fac fericit un om pe zi, asta ar fi ok. Deși, aceasta e puțin. Dacă eu într-adevăr aș reuși să ajut zilnic un om, m-aș simți foarte comod  în ceea ce fac și responsabil.

T.: Vă mulțumim!

Andriana Cheptine