Sorry, this entry is only available in Romanian and Russian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in this site default language. You may click one of the links to switch the site language to another available language.

„În ultimele luni, la nivel global, regional și local, au avut loc mai multe evenimente importante, cu impact direct sau indirect asupra problemei transnistrene”, scrie, într-un material publicat de ziarul „Timpul”, ex-Preşedintele Comisiei parlamentare pentru securitate naţională, apărare şi ordine publică, Veaceslav Untilă, actualmente Preşedinte al Curţii de Conturi.

Potrivit lui, există șapte aspecte, care „ar trebui să ne facă să privim cu alți ochi situația actuală și perspectivele avansării în vederea reglementării problemei transnistrene”.

„Aspectul 1. Chișinăul și Kievul au făcut front comun în încercarea de a da un nou imbold procesului de reglementare a problemei transnistrene. Cea mai bună expresie a eforturilor comune depuse în acest sens este introducerea controlului mixt la frontiera moldo-ucraineană pe segmentul transnistrean. Se încearcă a elimina contrabanda, considerată pe bună dreptate una din sursele de alimentare a separatismului în estul Republicii Moldova. Iar înlăturarea intereselor economice ce există în jurul găurii negre, pe care o presupune regiunea transnistreană din acest punct de vedere, reprezintă o premisă serioasă pentru trecerea ulterioară la discuțiile privind soluția politico-juridică a problemei”, notează el.

Veaceslav Untilă scrie că aspectul 2 este „activizarea Chișinăului în privința demilitarizării regiunii transnistrene”. „Un exemplu elocvent în acest sens este Declarația recentă a Parlamentului prin care se cere retragerea necondiționată a trupelor ruse dislocate în Transnistria. Astfel, se revine la rezoluția Summitului OSCE de la Istanbul din 1999, care obliga Rusia să facă acest lucru și care fusese cam ignorată o perioadă. Mai mult decât atât, demilitarizarea se conține și în strategia celor trei D, document despre care iarăși s-a vorbit foarte puțin în ultimii ani, dar și în documentele istorice adoptate de Parlamentul Republicii Moldova în iunie și iulie 2005, care puneau temelia unei soluționări durabile a diferendului transnistrean”, menţionează el.

Notă: Continuarea materialului pe www.timpul.md sau pe www.untila.md.

Cristina Pendea