Sorry, this entry is only available in Romanian and Russian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in this site default language. You may click one of the links to switch the site language to another available language.

Gesturile de suveranitate și independență făcute de autoritățile de la Chișinău au atins interesele Federației Ruse în regiune. Despre aceasta scrie, într-o postare pe blogul personal, jurnalistul Victor Nichituş.

El aminteşte că, imediat după votul din 7 iulie, când Duma rusească a hotărât păstrarea trupelor militare ruse în regiunea transnistreană, Președintele Partidului Democrat din Moldova, Vlad Plahotniuc, aflat în perioada 10-12 iulie 2017 la lucrările Consiliului Internaționalei Socialiste de la New York, a cerut în discursul său retragerea trupelor rusești de pe teritoriul Republicii Moldova.

„Declarația lui Plahotniuc a fost urmată de nominalizarea lui Rogozin ca persoana non-grata – o evoluție de la vorbă spre faptă care a demontat teoria potrivit căreia, la Chișinău, ar funcționa un binom Dodon/Plahotniuc. Această transformare a vorbelor în fapte vine să demonstreze că liderul Partidului Democrat, Vlad Plahotniuc, împreună cu echipa condusă de Andrian Candu și Pavel Filip, (Parlamentul și Cabinetul de Miniștrii) sunt în acest moment cei care apără interesele suverane ale statului moldovean. Interese care sunt departe de teoria conspiraționistă lansată de unii la București”, scrie Victor Nichituş.

În opinia sa, probabil, în urmă cu jumătate de an, echipa condusă de Vlad Plahotniuc și-a dat seama că „Federația Rusă va continua să facă gesturi agresive la adresa independenței și suveranității statului moldovean”. „Gesturile politice rusești s-au făcut/se fac în sprijinul declarațiilor politice făcute de Președintele Dodon. De aici și necesitatea schimbării tonalității politicii externe moldovenești, prin gesturi de aliniere la politica Statelor Unite în regiune și gesturi de suveranitate în fața Moscovei. Este un trend care se face simțit în politica externă a Poloniei, dar și a României. Chiar dacă face parte din CSI și este mai puțin sonoră, vocea Moldovei nu putea fi alta”, notează el.

Cristina Pendea