Sorry, this entry is only available in Romanian and Russian. For the sake of viewer convenience, the content is shown below in this site default language. You may click one of the links to switch the site language to another available language.

În ultima perioadă, actuala guvernare face unele eforturi, împreună cu oficialii ucraineni şi unii parteneri occidentali, pentru a mişca lucrurile în direcţia reglementării problemei transnistrene, chiar dacă procesul de negocieri în formatul 5+2 rămâne în continuare blocat. Dar nu e clar dacă aceste eforturi se încadrează în careva strategie, dacă e prevăzută şi o continuare logică a acestora. Despre aceasta se menţionează într-o analiză politică a portalului TRIBUNA.

Potrivit sursei, „sunt întrebări extrem de importante, căci, dacă e vorba de acţiuni singulare, atunci cu siguranţă nu va fi nici un efect de pe urma lor”.

„Dacă însă guvernarea cu adevărat e decisă să obţină careva rezultate în vederea soluţionării problemei transnistrene, atunci urmează să facă câţiva paşi concreţi. În primul rând, se impun audieri parlamentare la tema soluţionării problemei transnistrene, dar şi reconfirmarea (fie chiar şi pur politică) a votului pentru Legea din 22 iulie 2005 sau poate semnarea unui document de larg consens naţional privind ataşamentul faţă de Legea respectivă. Apoi, dacă acest lucru se va întâmpla, se impune elaborarea unei strategii de stat privind reglementarea problemei transnistrene, care ar avea drept bază Legea din 22 iulie 2005. Apropo, toate guvernele de la 2009 încoace şi-au propus, în programele lor de activitate, elaborarea şi adoptarea unei astfel de strategii, dar nimeni nu a făcut acest lucru până în prezent. Ulterior, se impune o schimbare de comportament a Chişinăului oficial în cadrul negocierilor privind problema transnistreană, iar o primă condiţie în acest sens ar fi trecerea la discutarea chestiunilor din aşa-numitul coş-III, în acest caz în capul mesei urmând să fie pusă aceeaşi Lege din 22 iulie 2005. Doar astfel această lege cu adevărat bună ar fi readusă în actualitate şi Chişinăul şi-ar mai curăţa un pic obrazul pentru că în decurs de 12 ani acest document important a fost ignorat cu desăvârşire”, se mai spune în analiză.

Notă: Varianta integrală a analizei politice poate fi accesată la acest link.

Cristina Pendea