Oficial, politicienii declară că-şi doresc consolidarea societăţii din Republica Moldova. Neoficial, însă, mulţi dintre ei îşi doresc ca aceasta să fie divizată, deoarece, în condiţii de divizare, politicienii se simt mult mai confortabil şi culeg mult mai multe beneficii decât atunci când societatea e una consolidată. De aceea, TRIBUNA a realizat un clasament convenţional al temelor ce pot diviza societatea moldovenească. Iar politicienii, în funcţie de scopurile reale pe care le au, vor decide deja care să le evite şi care să le pună la baza speculaţiilor şi manipulărilor lor.

1). Aderarea RM la NATO

Deşi o parte din cetăţeni consideră că aceasta ar fi cea mai eficientă modalitate de asigurare a securităţii RM, totuşi, o altă parte privesc cu suspiciune spre această alianţă, asociind-o cu războiul şi agresiunea. În ultima perioadă, ca urmare a anunţului că la Chişinău va fi deschis un oficiu de legătură al NATO, s-a observat o tensiune oarecare la nivelul clasei politice şi chiar în societate: în timp ce unii salută intenţia respectivă, alţii o critică.

2). Federalizarea RM

Unele forţe de stânga, în special socialiştii, au reuşit să convingă o parte importantă din electoratul moldovenesc că federalizarea e unica posibilitate reală de soluţionare a problemei transnistrene. În acelaşi timp, forţele de centru-dreapta şi electoratul pe care-l reprezintă consideră că pericol mai mare pentru viitorul RM decât federalizarea nu există. Dacă subiectul ar apărea la un moment dat în prim plan, la sigur societatea s-ar diviza în două tabere distincte.

3). Denumirea limbii de stat

Este unul din cele mai sensibile subiecte din ultimii 25 de ani. În timp ce o parte a societăţii consideră că denumirea corectă a limbii de stat e româna, alta consideră că e moldovenească. La moment, s-a format un fel de status quo. Însă, cu siguranţă, orice încercare de a face careva schimbări la acest capitol din nou va diviza societatea în două tabere.

4). Denumirea cursului de istorie

O situaţie similară, în linii mari, este şi în ceea ce ţine de denumirea cursului de istorie. Tentativele întreprinse de-a lungul anilor de a introduce în şcoli obiectul „Istoria Moldovei” în loc de „Istoria Românilor” a scos lumea în stradă, iar protestele s-au ţinut lanţ. Putem presupune că la fel s-ar întâmpla dacă din nou ar fi întreprinse careva tentative în acest sens.

5). Împuterniciri suplimentare pentru Preşedintele RM

Această temă a fost una extrem de sensibilă până la reforma constituţională din anul 2000, iar în 1999 în acest sens chiar a fost organizat un referendum republican. Putem presupune că, dacă acum, după revenirea la alegerea directă a Preşedintelui ţării de către cetăţeni, s-ar reveni şi la această temă de discuţii, din nou societatea s-ar împărţi în două tabere: adepţii împuternicirilor suplimentare pentru şeful statului şi oponenţii acestei idei.

6). Vectorul extern

Sondajele de opinie arată că circa jumătate din populaţia ţării consideră că vectorul extern trebuie să fie orientat spre integrare europeană, iar altă jumătate şi-ar dori mai degrabă o integrare în structurile euro-asiatice. De aceea, de regulă, fiecare schimbare în acest sens atrage după sine aprobarea a jumătate din societate şi criticele celeilalte jumătăţi.

7). Schimbarea formei de guvernare

Până în 2000, în Republica Moldova a fost un regim de guvernare mixt. Trecerea la regimul parlamentar de guvernare a fost precedată de polemici dure, care au împărţit societatea în două tabere: adepţii republicii parlamentare şi adepţii republicii prezidenţiale. Dacă ar apărea din nou iniţiative ce ar prevedea schimbarea formei de guvernare, la sigur aceasta ar atrage după sine şi o nouă divizare a societăţii.

8). Schimbarea statutului limbii ruse

De fiecare dată când în prim planul discuţiilor publice a apărut ideea schimbării statutului limbii ruse (fie în sensul transformării ei în limbă de stat, fie în sensul lipsirii ei de statutul de limbă de comunicare interetnică) în Moldova au avut loc tensiuni, iar societatea a fost pe baricade. De aceea, această temă e considerată una extrem de sensibilă şi toţi înţeleg că orice tentativă în acest sens ar determina noi tensiuni şi divizarea societăţii.

9). Schimbarea formatului de negocieri

În ultimul timp, tot mai des răsună ideea că formatul actual de negocieri în problema transnistreană şi-a epuizat potenţialul şi că acesta ar trebui schimbat. Însă, destul de des e auzită şi ideea că orice schimbare în acest sens poate atrage tensiuni şi divizarea societăţii. În timp ce o parte din societate ar putea să nu fie de acord cu sporirea rolului UE şi SUA în procesul de negocieri, alta – cu atribuirea Rusiei a statului de parte în conflict, în loc de mediator şi garant pe care-l are în prezent.

10). Schimbarea statutului bisericii

În prezent, biserica este separată de stat. Însă, în ultimul timp, tot mai des se vorbeşte că biserica ar trebui impozitată, de vreme ce unii reprezentanţi ai săi îşi permit să se implice în activităţi politice. Această idee are atât susţinători, cât şi oponenţi şi, dacă va căpăta amploare, cu siguranţă vor creşte şi cele două tabere.