În ultimul timp, tot mai mult se vorbeşte despre posibilitatea introducerii sistemului electoral mixt şi chiar despre posibila organizare a alegerilor parlamentare anticipate în 2017 ca urmare a introducerii acestui sistem. Dat fiind această situaţie, dar şi pornind de la faptul că Republica Moldova este într-o situaţie specifică în comparaţie cu ale ţări în care oamenii îşi aleg deputaţii direct, am decis să atrag atenţia asupra a trei aspecte importante.

Primul aspect – mandatele de deputat ce ar trebui să revină diasporei. Înainte de a elucida acest aspect, ar trebui de menţionat două lucruri importante: 1) numărul total de alegători, care e ceva mai mare de 3 milioane; 2) faptul că în circumscripţii uninominale ar urma să fie aleşi 50 de deputaţi, dacă, desigur, numărul actual de  deputaţi în Parlament nu va fi modificat şi va rămânea de 101. Peste hotarele Republicii Moldova, potrivit unor estimări, se află circa un milion de cetăţeni cu drept de vot. În aceste condiţii, ar fi corect ca minimum o treime din deputaţii ce ar urma să fie aleşi în circumscripţii uninominale, să fie aleşi de cei din diasporă. Aceasta ar însemna cam 16-17 deputaţi. Şi aici mai puţin contează prezenţa la vot, or ceea ce ar trebui să aibă prioritate este principiul reprezentativităţii – dacă avem un milion de oameni peste hotare, ei trebuie să aleagă minimum o treime din deputaţii din circumscripţiile uninominale. Aceste circumscripţii deja ar fi corect să fie stabilite în baza datelor statistice privind numărul de moldoveni ce locuiesc în zone concrete peste hotare.

O asemenea abordare ar fi corectă în raport cu cei din diasporă, care, pe parcursul ultimilor ani, au fost permanent discriminaţi, li s-a lezat constant dreptul de a alege. De aceea, diaspora trebuie să fie cu ochii pe procesul politic şi legislativ din Moldova şi să-şi ceară drepturile, dacă se va pune problema modificării sistemului electoral.

Problema merită atenţie şi din alt punct de vedere – pe cît de independenţi vor fi deputaţii din diasporă. Spre deosebire de alegătorii ce trăiesc pe teritoriul Republicii Moldova, cei din diasporă sunt mai puţin expuşi riscului de manipulare, iar candidaţii diasporei – mai puţin expuşi riscului de cumpărare. De aceea, interesul comun spune că ar fi bine ca în Parlamentul Republicii Moldova să avem cît mai mulţi reprezentanţi ai diasporei. Pe lângă faptul că am asigura o reprezentare cât mai largă a cetăţenilor în organul legislativ suprem, ne-am mai asigura şi de faptul că în Parlament vom avea cât mai puţini deputaţi şantajabili şi pasibili de a fi cumpăraţi.

Al doilea aspect – mandatele de deputat ce ar trebui să revină regiunii transnistrene. Chiar dacă această regiune se află în afara controlului autorităţilor Republicii Moldova, în eventualitatea introducerii unui sistem electoral mixt ea nu va putea fi neglijată şi pe teritoriul său va trebui de constituit circumscripţii electorale (dacă, desigur, procesul nu va fi obstrucţionat de administraţia de la Tiraspol). Dacă e să credem datelor statistice, în stânga Nistrului ar locui peste 400 mi de cetăţeni cu drept de vot. Prin urmare cam a şaptea parte din mandatele de deputat puse la bătaie în circumscripţiile uninominale ar trebui să revină regiunii transnistrene. Iar aceasta ar însemna cam 7 mandate de deputat. Suntem gata să oferim regiunii transnistrene 7 locuri în Parlamentul de la Chişinău? Cred că la această temă ar trebui să reflectăm profund.

Al treilea aspect – mandatele de deputat care ar trebui să revină autonomiei găgăuze. În această regiune locuiesc peste o sută de mii de cetăţeni cu drept de vot. Ceea ce înseamnă că găgăuzilor ar trebui să le revină cam 3-4% din numărul de mandate puse la bătaie în circumscripţiile uninominale. Iar aceasta ar fi cam 2 mandate de deputat.

Să tragem linia – 16-17 mandate se duc în diasporă, 7 – în regiunea transnistreană şi 2 – în Găgăuzia. Pentru restul Republicii Moldova rămân 24-25 de mandate de deputat în circumscripţiile uninominale. În linii mari, luând în calcul aspectele de ordin demografic şi teritorial expuse mai sus, această abordare nu pare deloc lipsită de logică. Ba mai mult, pare destul de corectă, echitabilă.

Eu nu sunt tare în matematică, de aceea, dacă am greşit undeva cu cifrele, cer scuze cu anticipare. Dar, totuşi, fiţi de acord că aspectele menţionate mai sus merită atenţie şi vor trebui examinate la modul serios dacă se va ajunge să se discute despre schimbarea sistemului electoral actual pe unul mixt.

Dumitru Spătaru