În cadrul unui interviu acordat portalului TRIBUNA, politologul Dionis Cenușă a vorbit despre situația actuală în zona geografică din care face parte și RM, dacă mai rămâne această zona în atenția UE, SUA și a Rusiei, în ce măsură crede că marile puteri ale lumii sunt interesate de alegerile parlamentare din RM, care crede că sunt cele mai mari provocări ale RM la capitolul politică externă și cum ar trebui să se poziționeze în raport cu acestea, dar și despre alte aspecte importante.

T.: Cum calificați situația actuală în zona geografică din care face parte și RM?

D.C.: Poziția geografică a Moldovei îi aduce o serie de beneficii nete rezultate din proximitatea de spațiul politic, normativ și economic european. Totodată, apropierea de NATO conferă un scut de securitate la frontiera sa vestică, mai ales în condițiile în care neutralitatea țării este disfuncțională, iar capacitățile proprii de apărare sunt austere. Dezavantajele majore care parvin din situarea geografică a țării sunt determinate de factorul rusesc. Pe lângă încercările continue de destabilizare a Ucrainei, Rusia este în putere să manipuleze cu conflictul transnistrean oricând își dorește. Deși aflarea în preajma UE oferă diverse oportunități, aceasta la fel ascunde riscuri legate de regresele din statele UE din vecinătatea imediată. Astfel, tentativele guvernării din România de a submina independența justiției ar putea afecta sinergia anti-corupție la nivel regional, servind drept descurajare pentru lupta dificilă contra corupției din Moldova.

T.: Mai rămâne această zona în atenția UE, SUA și a Rusiei?

D.C.: Regiunea Parteneriatului Estic în care se află Moldova continuă să fie în atenția UE, SUA și Rusiei. Stabilizarea situației și reformarea țărilor sunt dorite de către UE și SUA, în primul rând cu scopul democratizării regiunii. UE nu propune deocamdată regiunii altceva decât integrarea economică graduală în piața europeană și sincronizarea în termeni politici, atât pe partea de politică externă, cât și de securitate. Deși Parteneriatul Estic ascunde multiple insecurități pentru UE, integrarea Balcanilor de Vest în spațiul european va consuma toate resursele sale libere până cel puțin în 2025. De aceea, compensarea atenției și a resurselor europene în regiune poate avea loc cu ajutorul SUA, dacă Washingtonul nu își slăbește interesul ca urmare a incoerenței politice vizavi de Rusia. Pentru cea din urmă regiunea Parteneriatului Estic este vitală și trebuie să fie de-europenizată pentru a preveni penetrarea teritoriului rusesc de orice formă de democratizare.

T.: În ce măsură credeți că marile puteri ale lumii sunt interesate de alegerile parlamentare din RM?

D.C.: Persistă un interes general ca alegerile din Moldova și din alte țări din regiune să fie corecte și libere. Or, sporirea nivelului de democrație aduce cu sine mai multă previzibilitate pe plan extern și stabilitate pe interior. Un alt interes, mai puțin manifestat în public, este ca forțele europene să exerseze guvernarea după alegerile din 2018. Acest lucru va permite menținerea angajamentelor pentru reforme. Dacă vectorul european al Moldovei capătă devieri serioase după alegeri, atunci nucleul Parteneriatului Estic format din Ucraina, Georgia și Moldova va căpăta fisuri. Acest lucru este conștientizat în primul rând de către UE. De aceea, Rusia este interesată ca forțele pro-ruse să ajungă la guvernare. Așteptările minime ale acesteia sunt ca agenda externă multi-vectorială, promovată de către Igor Dodon, să fie implementată, ceea ce ar trebui să dilueze aspirațiile europene ale populației. Obiectivul maxim țintit de către Rusia ar fi ca Moldova să copieze parcursul Armeniei și să adere într-un anumit moment la Uniunea Economică Euroasiatică în calitate de membru cu drepturi și obligații depline.

T.: La modul practic, ce interes din punct de vedere geopolitic ar putea reprezenta RM pentru Rusia, UE și SUA?

D.C.: Spuneam mai devreme că, dacă vectorul european al Moldovei capătă devieri serioase după alegeri, atunci nucleul Parteneriatului Estic format deocamdată din Ucraina, Georgia și Moldova va căpăta fisuri. O modalitate de a preveni un asemenea scenariu ar fi prin obținerea majorității în legislativ de către opoziția extra-parlamentară sau prin formarea unei coaliții a forțelor asociate cu UE, fără a exclude actualul partid de la guvernare – PDM. Niciuna dintre aceste opțiuni nu pare a fi fezabilă din cauza animozităților perpetuate dintre opoziție și PDM și reducerea șanselor opoziției de a se impune la alegeri după introducerea votului mixt.

SUA sprijină poziția UE, dar dispune de mult mai puține instrumente pentru a condiționa schimbarea comportamentului clasei politice. Deschiderea SUA pentru opțiunea unei coaliții pro-europene după alegerile parlamentare explică parțial motivația democraților de a o transforma pe vicepreședintele PDM, Cristina Balan în Ambasadorul Moldovei la Washington.

Obținerea puterii politice de către forțele pro-ruse convine doar Rusiei. Așteptările minime ale acesteia sunt ca agenda externă multi-vectorială, promovată de către Igor Dodon, să devină implementabilă cât mai curând, pentru a putea dilua aspirațiile europene ale populației. Obiectivul maxim țintit de către Rusia ar fi ca Moldova să plagieze parcursul Armeniei și să adere într-un anumit moment la Uniunea Economică Euroasiatică, în care deja are statutul de țară observator.

T.: Cum credeți că va evolua relația RM cu UE dacă în alegerile din toamnă învinge dreapta pro-europeană?

D.C.: Relațiile Moldovei cu UE vor depinde de calitatea reformelor și contribuția reală la integrarea europeană. Pe lângă retorică pro-europeană, forțele politice care simpatizează UE trebuie să demonstreze dedicație și credibilitate în asigurarea unei guvernări democratice, transparente, integre și eficace de care să beneficieze cetățenii moldoveni.

T.: Dar relația cu Rusia care ar putea fi daca învinge în alegeri dreapta pro-europeană?

D.C.: Dialogul cu Moscova va fi putea fi detensionat dacă vectorul european al Moldovei va fi confirmat prin votul masiv în favoarea partidelor asociate cu UE. Divizarea în jumătate a voturilor pe criterii geopolitice va fi percepută de către Rusia ca o invitație la continuarea presiunilor geopolitice asupra Chișinăului.

T.: Pe cât de posibilă este schimbarea vectorului politicii externe a RM dacă în alegerile parlamentare va învinge stânga?

D.C.: Schimbarea orientării externe nu poate avea loc în mod subit și rapid, chiar dacă victoria la parlamentare va reveni socialiștilor. În ultimii 4 ani, conexiunile economice cu UE s-au intensificat și orice schimbare radicală poate provoca pierderi de sute de milioane de euro pentru exportatorii moldoveni. La fel, deciziile pripite privind abandonarea orientării europene pot declanșa proteste. Costurile economice și respectiv social-politice sunt prea ridicate pentru ca Igor Dodon și socialiștii să ia decizii radicale în privința Acordului de Asociere cu UE. Este însă mai realist să ne așteptăm ca politica pro-europeană să fie schimbată gradual cu una multi-vectorială, în care guvernarea de la Chișinău va încerca să stoarcă beneficii atât de la UE, cât și de la Rusia, fără a investi prea mult în reforme. Cu toate acestea, Rusia va încuraja guvernarea pro-rusă să integreze gradual Moldova în structurile euroasiatice.

T.: Care credeți ca sunt cele mai mari provocări ale RM la capitolul politică externă și cum ar trebui să se poziționeze RM corect în raport cu acestea?

D.C.: Provocările majore externe ale Moldovei reies la fel de mult din procesele din interiorul UE, cât și din interiorul țării. Pe de o parte, UE este traversată de crize existențiale, care îi diminuează capacitatea de reacție în exterior și slăbește fundamentele proiectului european, în general. Pe de altă parte, se observă o discordanță între retorica pro-europeană a guvernării în agenda sa externă cu acțiunile întreprinse acasă. Mimarea integrării europene de către guvernarea moldoveană amplifică criza de legitimitate a UE printre moldoveni, iar împreună cu aceasta și legitimitatea reformelor conexe cu Acordul de Asociere.

T.: Vă mulțumim!

Andriana Cheptine