În cadrul unui interviu acordat portalului TRIBUNA, politologul Dionis Cenușă a vorbit despre principiul polarizării geopolitice în campania alegerilor primarului capitalei, pe care dintre candidați i-ar avantaja divizarea electoratului pe criterii geopolitice, dacă crede că dreapta pro-europeană va reuși să vină consolidată în următoarele alegeri parlamentare, dar și despre alte aspecte importante.

T.: În ce măsură este prezent principiul polarizării geopolitice în campania alegerilor primarului capitalei?

D.C.: Elementul geopolitic este exploatat în principal de către forțele asociate cu mișcarea unionistă, care publică sondaje prin care încearcă să scoată în evidență popularitatea unionismului în capitală. Dispunând de cele mai mari șanse electorale, potrivit ultimelor sondaje, socialiștii oricum ocolesc discuțiile geopolitice deschise, care în mod automat îi pot separa de mulți potențiali votanți. Socialiștii înțeleg că Chișinăul este populat de categorii sensibile la ideea că Primăria capitalei ar putea ajunge în mâinile unui partid pro-rus, iar alegerile pierdute de Igor Dodon, Zinaida Greceanîi și alții le reamintește acest lucru.

T.: În genere, pe care dintre candidați i-ar avantaja divizarea electoratului pe criterii geopolitice?

D.C.: Orice candidat care vrea să câștige alegerile în Chișinău trebuie să aibă un electorat cât mai larg, de aceea, lozincile geopolitice comportă unele riscuri de îngustare a electoratului. Problemele capitalei s-au multiplicat în ultimi cel puțin 10 ani, deoarece accentul a fost pus pe orientarea geopolitică a Chișinăului și mai puțin pe programe electorale convingătoare și competitive între diferiți candidați și forțe politice. Cu toate acestea, reieșind din faptul că majoritatea socială în capitală și suburbii este adeptă a vectorului pro-european, putem presupune că o polarizare eficientă ar avantaja acel partid și candidat care se pronunță cel mai puternic în favoarea UE.

T.: Pe cât de vizibilă este polarizarea electoratului între unioniști și stataliști al alegerile din capitală? Și cine e avantajat de o astfel de polarizare?

D.C.: Polarizarea între unioniști și stataliști rezultă din mesajele primilor, care, prin vocea lui Constantin Codreanu, testează rezistența lui Ion Ceban. În mod evident, unioniștii reprezintă în prezent cel mai vocal segment al sistemului politic, care confruntă deschis statalismul promovat la scară națională de către președintele țării. Însă capitala este multipolară și doar cu mesaj unionist este extrem de dificil să tranzitezi neîncrederea și oboseala majorității chișinăuienilor, care vor un proiect viabil pentru Chișinău, un proiect managerial și nicidecum nu unul politic sau geopolitic.

T.: Cum apreciați șansele dreptei pro-europene din Chișinău de a promova un candidat  în turul II, iar apoi – în fruntea capitalei?

D.C.: Dreapta pro-europeană mizează foarte mult pe mesaje anti-oligarhice și pe combaterea așa-numitului binom Plahotniuc-Dodon, înfățișat prin Silvia Radu și Ion Ceban, decât pe elaborarea unui program de renovare administrativă a capitalei. Echipa Maiei Sandu va promova candidatura lui Andrei Năstase, ceea ce va ridica șansele lui de a nimeri în al doilea tur. Dar pentru aceasta Năstase va trebui să o depășească pe Radu în primul tur. De fapt, cu cât mai mulți candidați sunt pe dreapta, cu atât șansele lui Năstase se reduc.

T.: Ce rol va juca împărțirea electoratului în pro-est și pro-vest în următoarele alegeri parlamentare?

D.C.: Alegerile geopolitice sunt o realitate cotidiană pentru Moldova din 2009 încoace, după ce PCRM a fost înlăturat de la putere. În prezent, se uită faptul că PCRM a fost primul partid de stânga și pro-rus, care a încercat să combine doi vectori externi, inclusiv după abandonarea în 2003 a Planului Kozak, împins de către Rusia. Anume în perioada comuniștilor rata de sprijin pentru UE a atins cotele maxime de peste 60%. După 2009, când forțele politice asociate cu UE au preluat puterea, vectorul pro-UE a devenit dominant. După cum au demonstrat multiplele crize politice din 2012-2016, animozitățile cu Rusia au îmbinat atât o tentativă de a diminua dependența de factorul rusesc, de a integra țara în spațiul european, dar și de a distrage atenția publicului și a UE de la diverse scheme de îmbogățire ilegală. În condițiile în care există forțe politice puternice care pledează pentru re-apropierea cu Rusia și o politică externă multivectorială, viitoarele alegeri parlamentare sunt sortite să fie „geopolitizate”, precum cele prezidențiale în 2016.

T.: Credeți că dreapta pro-europeană va reuși să vină consolidată în următoarele alegeri parlamentare?

D.C.: Dreapta extra-parlamentară are nevoie de un proiect de țară, care pe lângă desființarea sistemului oligarhic, necesită un plan concret de măsuri care să inspire toți cetățenii, indiferent de viziuni geopolitice. Agenda pro-UE trebuie să fie deschis îmbrățișată de către opoziția extra-parlamentară, unde în prezent prevalează preponderent mesajele anti-oligarhice. Din punct de vedere politic, opoziția extra-parlamentară are nevoie să câștige o majoritate socială și nu doar politică. Pentru a forma coaliția de guvernare, opoziția extra-parlamentară trebuie să decidă ce va întreprinde când va ajunge în Parlament, unde ar putea fi la fel socialiștii, democrații și diverși deputați independenți, ușor influențabili de forțele politice puternice. Este cert faptul că Maia Sandu și Andrei Năstase vor fi convinși să formeze o alianță pentru a salva cât mai multe voturi și a încuraja votul util în rândul indecișilor. Dar, cu toate acestea, în timp ce dreapta este fragmentată, stânga este concentrată în mâinile socialiștilor și a PCRM, care la fel are șanse minime de a fi reprezentat în Legislativ, dacă nu pe liste de partid, atunci pe circumscripții uninominale.

T.: Pe cât de posibilă vi se pare unificarea unioniștilor în alegerile din toamnă?

D.C.: Unioniștii reprezintă o forță anti-sistem, care ar putea fi gata să se unifice, dacă astfel pot să nimerească în Parlament. Dar cea mai ușoară soluție ar fi dacă s-ar uni cu Maia Sandu și Andrei Năstase. Aceste elemente politice sunt imprevizibile și pot destabiliza construcția încă firavă a cooperării dintre Sandu și Năstase. O apropiere de unioniști la fel ar putea marginaliza din punct de vedere electoral partidele lui Sandu și Năstase. Victoria socialiștilor în capitală ar putea forja însă o coalizare a mai multor forțe politice, actualmente incompatibile, contra forțelor pro-ruse. Acest lucru este ceea pe ce mizează democrații. Pentru ei preluarea Chișinăului de către socialiști poate juca  același rol de mobilizare a electoratului și de promovare a ideii că toate forțele pro-UE trebuie să se unifice la parlamentare, inclusiv cu tolerarea PDM.

T.: Care sunt șansele dreptei pro-europene, dar și cele ale stângii de a câștiga alegerile parlamentare?

D.C.: Votul mixt schimbă panorama electorală și practic întoarce cu capul în jos scenariile post-electorale, proiectate de sondaje. Socialiștii au șanse ridicate atât pe liste de partide, cât și pe circumscripții uninominale. Democrații se simt mai confortabil datorită votului mixt, prin care ei compensează handicapul legat de popularitatea redusă la nivel de partid politic. Există o probabilitate înaltă ca viitorul Legislativ să fie dominat de socialiști, democrați și de coaliția Sandu și Năstase, ceilalții fiind parlamentari independenți, dar ușor colorabili în nuanțele politice ale altor forțe politice. Democrații urmează încă să decidă dacă merită ca Plahotniuc să fie inclus pe listă, iar Sandu și Năstase se vor afla în fața dilemei de a-i coopta sau nu pe unioniști. Cel mai sigur se simt socialiștii, care cu ușurință pot lovi în guvernare, unioniști și chiar în Maia Sandu. O coaliție post-electorală dintre Sandu și Plahotniuc este mai improbabilă decât între socialiști și democrați. Aceasta ar însemna că o agendă pro-europeană coerentă poate fi pusă în pericol, asta pentru că Președintele Dodon va fi tentat să revizuiască unele aspecte în relația cu UE, cel puțin pentru a satisface măcar parțial Rusia. Or, alegerile parlamentare au loc cu doi ani înainte de cele prezidențiale, pe care liderul socialiștilor ar vrea să le câștige din nou, iar aceasta va fi improbabil fără transfer de imagine din partea Kremlinului.

T.: Vă mulțumim!

Andriana Cheptine