Publicarea primei informații privind restituirea miliardului furat, potrivit căreia Ministerul Finanțelor a transferat Băncii Naționale a Moldovei o primă parte de 50 de milioane de lei din datoria creată ca urmare a furtului miliardului în 2014 și dobânda de 618 milioane de lei pentru întreaga datorie a bulversat din nou opinia publică privind recuperarea acestui miliard. Despre aceasta se menţionează într-un material publicat de liderul Partidului Popular din Republica Moldova (PPRM), Alexandru Oleinic pe site-ul oficial al formaţiunii.
„Indiferent de opiniile expuse, un lucru este cert – aceste 50 de milioane lei au fost acumulate la bugetul de stat din impozite și taxe, achitate de fiecare din noi fie prin impozit pe venit, fie prin taxele achitate din salariile și pentru servicii”, scrie el.
În opinia sa, situaţia e paradoxală: „în loc de recuperarea miliardului furat de la cei care l-au furat, miliardul se recuperează din banii de la bugetul de stat, adică tot din banii noștri și tot din contul nostru, al fiecărui cetățean”.
„Și acest lucru se produce în condițiile în care cetățenii sînt cei care contribuie și la profitabilitatea băncilor comerciale din Republica Moldova, majorînd an de an soldul depozitelor: cu 23 la sută (31349,3 mil.lei) în 2013, adică pînă la furtul miliardului; cu 7,6 la sută (2,7 miliarde lei) în 2016 și respectiv cu 1,2 la sută (461,5 mil. lei) în semestrul I al anului 2017. Pentru comparație, contribuția persoanelor juridice la majorarea soldului depozitelor bancare a fost în scădere: cu 30.5 la sută (51 889,9 mil. lei) în 2013: cu doar 13,2 la sută (2 mlrd. lei) în 2016 și respectiv cu 5,6 la sută (956,6 mil. lei)”, afirmă Alexandru Oleinic.
El susţine că „situația la care s-a ajuns în Republica Moldova, caracterizată prin incompetenta guvernărilor proeuropene și discreditarea elitei politice moldovenești, prin divizarea tot mai pronunțată a societății, sărăcirea populației ce aduce la cresterea continua a exzodului cetatenilor din tara, ne indică una – că doar cetățenii sunt cei care, prin implicare, pot readuce starea de lucruri la normalitate”.
Cristina Gurez











