În cadrul unui interviu acordat portalului TRIBUNA,  directorului Asociaţiei obşteşti „Piligrim-Demo”, Mihail Sirkeli a vorbit despre relaţiile actuale dintre Chişinău şi Comrat, ce urmări ar putea avea lipsirea Başcanului Găgăuziei de calitatea de membru al Guvernului RM, câte mandate ar trebui să revină Găgăuziei, cum vor evolua în continuare relaţiile dintre Chişinău şi Comrat etc.

T.: Dle Sirkeli, cum aţi califica relaţiile actuale dintre Chişinău şi Comrat?

M.S.: În relațiile dintre autoritățile de la Comrat și cele naționale nu se observă criză politică sau de altă natură.

T.: Unii politicieni din Găgăuzia acuză guvernarea de la Chişinău că „redactează” în Parlament legile ce ţin de autonomie fără a consulta opinia Comratului. Putem vorbi de un nou conflict între Chişinău şi Comrat sau e vorba doar de declaraţii politice. Dacă e conflict, ce urmări ar putea avea?

M.S.: Eu cred că actuala putere de la Comrat nu este capabilă să provoace careva conflict cu Chișinăul. După cum știm, Președintele Adunării Populare a fost ales în APG pe listele PDM și nu cred că el cumva se va opune Chișinăului. În ceea ce privește conducerea Comitetului executiv, în afara de îngrijorări ea nu exprimă nimic și uneori se abține de la comentarii când ele sunt necesare vizavi de abordarea de către Chișinău a chestiunilor ce reprezintă interes pentru Găgăuzia.

T.: Ce urmări ar putea avea lipsirea Başcanului Găgăuziei de calitatea de membru al Guvernului RM?

M.S.: Nu cred că este posibil pentru că Bașcanul este membru al Guvernului conform Legii nr. 344 privind statutul special juridic al Găgăuziei, care, slavă Domnului, încă nu a fost abrogată J și necesită un număr foarte mare 3/5 de voturi în Parlament ca să fie schimbată.

T.: La Comrat se aud voci nemulţumite de prestaţia deputaţilor găgăuzi ce fac parte din coaliţia de guvernare de la Chişinău? Pe cât de gravă este această problemă şi ce consecinţe poate avea?

M.S.: Deputații în Parlamentul RM originari din Găgăuzia, nu reprezintă acolo Găgăuzia ca regiune cu statutul special juridic, ei nu au acest mandat. Ei au fost aleși din listele partidelor și din aceste considerente ei reprezintă acolo partidele lor. Mandatul de a reprezenta Găgăuzia la Chișinău în relațiile cu autoritățile centrale au autoritățile UTAG, anume Adunarea Populară, Bașcanul și Comitetul Executiv. Rolul lor în acest proces este foarte clar reglementat prin legislația Republicii Moldova și competențele lor în acest sens sunt exclusive și nu pot fi executate de alte autorități sau demnitari. Deputații găgăuzi în Parlament percep faptul că ei sunt originari din Găgăuzia, ca circumstanță care le dă dreptul să articuleze poziția Găgăuziei la Chișinău, ceea ce au făcut ei de fapt în procesul de analiză a proiectelor de legi în Parlament elaborate de grupul de lucru Parlament -APG, ceea ce nu este corect. De fapt, rolul deputaților găgăuzi din Parlament în acest proces, mai ales a celor din PD, a fost să  calmeze spiritele în Găgăuzia, dar de fapt ei au promovat poziția partidului pe care ei îl reprezintă. Pe mine ca cetățean care înțelege cui și ce competențe îi revin, m-a mirat faptul că autoritățile din Găgăuzia, în competențele cărora s-au băgat deputații găgăuzi din Parlament, nu s-au opus acestui fapt.

T.: Cu ce credeţi că se vor solda nemulţumirile ce se aud la Comrat în raport cu faptul că mulţi deputaţi din Adunarea Populară au fost aleşi ca şi independenţi, iar ulterior au aderat la partidul de guvernare?

M.S.: Deocamdată nu văd niște semne de revoltă pe acest fapt în Găgăuzia. Se pare că multă lume nu este îngrijorată de asta.

T.: Câte mandate, în opinia Dvs. ar trebui să revină Găgăuziei, dacă se implementează sistemul electoral mixt?

M.S.: Eu cred că aceste discuții cu astfel de abordare nu au nici un sens și mă miră faptul de ce nimeni nu discută sau nu pune întrebarea câte mandate ar trebui să revină Chișinăului, Cahulului sau altor raioane dacă se implementează sistemul electoral mixt. Republica Moldova este un stat unitar şi nu federativ, ceea ce înseamnă că Parlamentul Republicii Moldova este un organ reprezentativ unde deputații reprezintă populația, nu regiuni/raioane/unități administrativ-teritoriale.

Schimbarea sistemului electoral nu schimbă acest lucru. Deși cu schimbarea sistemului electoral deputații în Parlament vor fi aleși altfel, oricum ei vor fi aleși direct de către popor și nu vor fi delegați acolo de către autoritățile regiunilor/raioanelor/municipiilor. Cu schimbarea sistemului electoral nimeni nu va primi nimic, pur și simplu s-a schimbat modul de alegere a Parlamentului.

Problema găgăuză în anii 90 a fost soluționată prin acordarea statutului special juridic Găgăuziei, ceea ce însemna că autoritățile UTAG au mai multe competențe pe teritoriul Găgăuzie decât autoritățile altor raioane pe teritoriul lor, dar asta nu înseamnă că Găgăuzia sau populația autonomiei trebuie să primească cote sau locuri la nivel național.

Toate discuțiile despre mandate pentru Găgăuzia în Parlament înlocuiesc ideea și conceptul regiunii cu statutul special juridic. Acest lucru nu se înțelege în Găgăuzia, și de aceea clasa politică și mai ales populația din Găgăuzia a lăsat să fie manipulată și folosită în înșelătoria care se numește schimbarea sistemului electoral.

T.: Semnarea de către Legislativul găgăuz şi cel transnistrean a unui acord de colaborare a stârnit critici la Chişinău. Poate aceasta conduce la tensionarea relaţiilor dintre Chişinău şi Comrat?

M.S.: Este foarte straniu acest demers al Președintelui APG cu câteva zile înaintea votării legilor găgăuze în Parlament. Mai ales că același acord dintre APG și Consiliului Suprem a RMN a fost semnat a treia oară și nu este de folos.

T.: Cum credeţi că vor evolua în continuare relaţiile dintre Chişinău şi Comrat?

M.S.: Cu astfel de landscape politic care noi avem acum în Găgăuzia, nu cred că relațiile se vor înrăutăți. Sunt premise ca astfel de landscape se va păstra până în 2023, când se va termina al doilea mandat a Doamnei Bașcan, care este foarte posibil.

Andriana Cheptine