În timp ce toţi sunt concentraţi pe alegerile prezidenţiale, pe alegerile în Adunarea Populară de la Comrat şi pe aşa-zisele alegeri prezidenţiale ce urmează să aibă loc în regiunea transnistreană, pe planul secund se întâmplă lucruri destul de interesante, care ne duc la gândul că în scurt timp am putea asista la o turnură spectaculoasă în soluţionarea problemei transnistrene. Astfel, în ultima perioadă, minimum trei oficiali de rang înalt au făcut anumite afirmaţii la tema dată, care par să confirme cele spuse: Cord Meier-Klodt, reprezentantul special al Președintelui în exercițiu al OSCE pentru problema transnistreană, Andrei Galbur, vicepremier, ministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene, şi Veaceslav Untilă, unul dintre cei mai buni cunoscători ai problemei transnistrene, care la moment deţine funcţia de Preşedinte al Curţii de Conturi.

La concret, în cadrul recentei sale vizite în Republica Moldova, Cord Meier-Klodt, reprezentantul special al Președintelui în exercițiu al OSCE pentru problema transnistreană s-a declarat satisfăcut de intenția autorităților de la Chișinău de a se concentra și mai departe asupra „chestiunilor care încă nu au fost discutate și implementate”. De asemenea, oficialul OSCE a salutat faptul că „Guvernul RM și-a reiterat angajamentul ca la începutul anului viitor să fie implementat un concept politic nou, care va fi inclus în compartimentul internațional”.

Într-o postare pe blogul său, Veaceslav Untilă, din postura de expert în problema transnistreană, a dezvoltat tema, concluzionând că „în dosarul transnistrean au apărut minimum trei noi componente: 1) în continuare se va discuta despre „chestiuni care încă nu au fost discutate și implementate” (și aici avem toate motivele să ne întrebăm dacă în discuție vor fi puse și subiecte din așa-numitul coș-III, care se referă la partea politică a problemei, de modelul în baza căruia ar urma să fie soluționat diferendul transnistrean); 2) în scurt timp, Guvernul va veni cu un concept politic nou privind soluționarea conflictului transnistrean (judecând după pozițiile enunțate de Executiv până în prezent, dar și reieșind din programul de activitate al actualului Guvern, aprobat de Parlament, conceptul nou ar trebui să pornească de la prevederile Constituției Republicii Moldova privind caracterul unitar și indivizibil al statului Republica Moldova, dar și de la prevederile Legii privind statutul special al raioanelor din stânga Nistrului, din 22 iulie 2005, care stabilește acordarea unui statut de autonomie în cadrul RM regiunii transnistrene); 3) noul concept politic va fi parte a unei agende internaționale mult mai ample și care, probabil, va aborda mult mai profund așa probleme ca cea transnistreană (în continuarea demersului Republicii Moldova de internaționalizare a diferendului transnistrean)”.

El a mai menţionat că „toate acestea ne duc la gândul că suntem, dacă nu în pragul unor mari schimbări în procesul de soluționare a problemei transnistrene, atunci cel puțin vom asista la tentative serioase în acest sens”.

La scurt timp după apariţia materialului semnat de Veaceslav Untilă, vicepremierul Andrei Galbur, în cadrul unui interviu acordat portalului TRIBUNA, menţiona că, „spre deosibire de alte conflicte regionale cunoscute, conflictul transnistrean poate fi soluţionat relativ uşor şi într-un termen relativ scurt de timp, factorul decisiv în acest sens fiind manifestarea unei voinţe politice adecvate de către toţi actorii implicaţi în procesul de reglementare”. „Aş dori, de asemenea, să subliniez că lipsa antagonismelor de ordin etnic şi religios constituie premisele propice pentru soluţionarea problemei transnistrene, având drept obiectiv final reintegrarea Republicii Moldova”, spunea ministru, neuitând să amintească că „mai persistă factori care afectează procesul de reglementare, inclusiv, evoluţiile negative pe arena internaţională”. Totuşi, referindu-se la formatul de negocieri „5+2”, el menţiona că „transformarea acestui format prin ridicarea statutului SUA şi UE de la observatori la mediatori şi constituirea unui format de negocieri al „celor şapte” ar fi unul de natură să sporească eficienţa acestui proces”. Fiţi de acord că asemenea abordare are ceva revoluţionar în ea, or, până în prezent, nu am auzit oficiali din RM să vorbească în termeni atât de concreţi despre schimbări atât de importante.

Nu cred că afirmaţiile făcute de cei trei oficiali sunt întâmplătoare. Cel mai posibil, în scurt timp vor urma şi alte acţiuni în direcţia respectivă, iar declaraţiile menţionate nu e exclus să fi avut scopul de a pregăti terenul pentru anumite evoluţii. Pentru ce fel de evoluţii, cred că răspuns la această întrebare am putea afla în cel mai scurt timp.

Dumitru Spătaru