Deja de aproape trei săptămîni Moldova e în perioada electorală. Între timp s-au întîmplat lucruri care au trezit uimirea, dacă nu a întregii populaţii, cel puţin a unei părţi importante a acesteia. În continuare vă propunem un clasament convenţional la această temă.

1). Numărul mare de candidaţi

Chiar dacă Parlamentul a stabilit că fiecare candidat la funcţia de Preşedinte trebuie să prezinte minimum 15 mii de semnături ale cetăţenilor cu drept de vot în susţinerea sa şi chiar dacă au fost introduse reglementări legale noi privind principiul teritorial în procesul de colectare a semnăturilor, oricum intenţia de a candida şi-au declarat-o 24 de persoane (ulterior, Oleg Brega a renunţat la luptă). Aceştia au înregistrat grupuri de iniţiativă şi colectează de zor semnături ale cetăţenilor.

2). Numărul mare de alegători din listele electorale

CEC a făcut publice listele electorale în care figurează 3 237 072 alegători, cifră care, potrivit unor partide de opoziţie, e mai mare nu doar decît la precedentele alegeri parlamentare, ci, în genere, decît numărul real al populaţiei. Opoziţia crede că listele electorale au fost „umflate” cu circa un milion de cetăţeni şi că astfel guvernarea ar pregăti fraudarea alegerilor.

3). Timpul record în care au fost colectate semnăturile în susţinerea lui Marian Lupu

Marian Lupu, liderul PDM, a prezentat CEC liste de subscripţie cu semnăturile a circa 29 mii de cetăţeni în susţinerea sa în mai puţin de 24 de ore. Aceasta a determinat oponenţii să-l acuze că a admis numeroase încălcări în procesul de colectare a semnăturilor, mai ales că era şi week-end. Democraţii spun însă că au reuşit acest lucru deoarece sînt un partid bine organizat.

4). Decizia lui Vasile Tarlev de a reveni în politică

Cu doar cîteva săptămîni în urmă, ex-Premierul Vasile Tarlev declara că s-a retras din politică, lăsînd să se înţeleagă că are în plan cu totul alte activităţi. Cu atît mai mare a fost surprinderea tuturor cînd fostul Premier s-a lansat în cursa pentru Preşedinţia ţării.

5). Decizia a cinci partide de a susţine un candidat comun

Decizia Partidului Naţional Liberal, Partidului Popular din Republica Moldova, Partidului „Democraţia Acasă”, Partidului Liberal Reformator şi Partidului Verde Ecologist de a o susţine pe Vitalia Pavlicenco la Preşedinţia RM i-a uimit pe mulţi. În primul rînd pentru că partidele din Moldova ne-au deprins deja cu faptul că negociază mult, dar practic niciodată nu ajung la un numitor comun.

6). Implicarea lui Mihai Ghimpu în alegeri

Deşi unele presupuneri în acest sens se făceau demult, nimeni nu credea că pînă la urmă Mihai Ghimpu, liderul PL, se va decide, totuşi, să candideze la Preşedinţia RM. De aceea, decizia lui i-a făcut pe mulţi să-şi revadă calculele pentru acest scrutin.

7). Interesul manifestat de oamenii de afaceri faţă de electorală

De obicei, oamenii de afaceri se ţin departe de politică. Însă, în actualul scrutin, minimum trei oameni de afaceri/manageri s-au decis să-şi încerce puterile şi norocul: Silvia Radu, Artur Croitor şi Vadim Brînzan.

8). Implicarea în alegeri a partidului condus de Ilan Şor

Primarul de Orhei, Ilan Şor, cu doar o lună înainte de demararea perioadei electorale, a preluat conducerea Mişcării „Ravnopravie”. Dat fiind faptul că el se află la etapa de „familiarizare” cu postura de lider politic, nu are vîrsta minimă obligatorie pentru a candida la Preşedinţia ţării, dar şi pentru că se află în arest la domiciliu, toţi credeau că partidul său va ignora scrutinul prezidenţial. Însă, „Ravnopravie” s-a avîntat în alegeri, înaintînd-o la funcţia de Preşedinte pe medicul Inna Popenco.

9). Decizia PCRM de a boicota scrutinul prezidenţial

PCRM niciodată nu a ascuns faptul că, consideră ilegal scrutinul prezidenţial din acest an. Dar, totodată, comuniştii niciodată nu au exclus că vor avea propriul candidat la Preşedinţie, poate chiar liderul partidului, ex-Preşedintele RM, Vladimir Voronin. De aceea, decizia de a boicota alegerile, pentru mulţi a fost o surpriză.

10). Numărul mic de candidaţi pe centru-stînga

În timp ce pe segmentul de dreapta, centru-dreapta şi centru avem o mulţime de candidaţi, pe segmentul de centru-stînga sînt doar doi candidaţi – Dumitru Ciubaşenco şi Igor Dodon, care, în aceste condiţii, au de împărţit circa 50-55% din numărul total de alegători, iar aceasta-i face din start pretendenţi cu şanse serioase la Preşedinţia ţării.