În cadrul unui interviu acordat portalului TRIBUNA, șeful fracțiunii Partidului Democrat din Moldova (PDM) în Parlamentul RM, Marian Lupu, co-preşedinte al Adunării Parlamentare „EURONEST”, a vorbit despre prioritățile în noua sesiune parlamentară, care va fi poziția formațiunii pe marginea proiectului privind ieșirea Moldovei din CSI, în ce măsură crede că va fi afectată activitatea Parlamentului de apropierea alegerilor parlamentare, cum vede viitorul său politic, dar și despre alte aspecte.

T.: Dle. Lupu, care vor fi prioritățile fracțiuni PDM în noua sesiune parlamentară care începe în scurt timp?

M.L.: Noi am încheiat anul 2017 cu o serie de reușite în plan politic și economic, iar în 2018 Parlamentul are obligația să consolideze aceste reușite. Mă refer în plan intern la modernizarea proceselor economice și la creșterea economică (lucru la care și Parlamentul a contribuit indirect votând diverse legi – de exemplu reforma instituțiilor de control sau modificarea Codului Muncii), dar și la modernizarea politicii (introducerea votului mixt). Iar în plan extern mă refer la dezvoltarea relațiilor cu partenerii de dezvoltare și în special la semnarea documentelor pentru asistența macrofinanciară de 100 milioane de euro din partea Uniunii Europene.

Deci 2018 va trebui să fie anul în care Parlamentul să vină cu legislația corespunzătoare pentru a mări veniturile cetățenilor, astfel încât rezultatele bune în plan economic să se cunoască și în buzunarele cetățenilor. Ne vom consulta periodic cu Guvernul și vom promova proiectele de lege necesare în acest sens. De asemenea, avem o serie de angajamente asumate în relația cu partenerii europeni (28 la număr), angajamente de care trebuie să ne ținem. Am în vedere continuarea întăririi legislației financiar-bancare, modificarea legii achizițiilor publice, a legii parteneriatului public-privat, dar și o serie de legi privind întărirea sistemului de justiție (de pildă privind răspunderea disciplinară a judecătorilor). Va fi deci o agendă încărcată și ne vom lua munca foarte în serios.

T.: Ce șanse sunt ca proiectul privind schimbarea denumirii limbii în Constituție, avizat pozitiv de Guvern, să fie adoptat de Parlament în lunile următoare?

M.L.: Cred că e important să existe o dezbatere în societate pe acest proiect, iar decizia Parlamentului să ia în calcul în primul rând opiniile cetățenilor. Vom discuta detaliile atunci când va veni timpul. Mi-aș dori însă să nu facem din acest proiect un element de dezbinare a societății. Percepțiile diferite asupra chestiunilor ce țin de denumirea limbii nu trebuie să ne împiedice să colaborăm în interesul general. Iar aici vă dau chiar exemplul PDM, unde coexistă foarte bine cei care consideră că limba ar trebui să se numească în mod oficial română cu cei care consideră mai potrivită denumirea de limbă moldovenească. PDM a insistat întotdeauna pe chestiunile care pot uni societatea și pe cele care pot aduce bunăstarea tuturor și a fost relativ rezervat pe chestiunile sensibile de acest fel.

T.: Care va fi poziția fracțiuni PDM pe marginea proiectului privind ieșirea Moldovei din CSI?

M.L.: Din punctul nostru de vedere, nu e înțelept ca R. Moldova să se retragă din CSI. E vorba de o structură în care țara noastră este membră din anul 1994 și în cadrul căreia am derulat cu bune rezultate relațiile noastre cu majoritatea statelor ex-sovietice. Există mai multe acorduri în cadrul CSI, iar ele servesc intereselor Republicii Moldova, cetățenilor ei și agenților economici din țara noastră; e suficient să amintesc doar acordul de liber schimb din 2011, semnat la St. Petersburg și ulterior ratificat și de R. Moldova.

Această inițiativă a colegilor din PL mi se pare o poziționare de tip electoral, dar proiectul în sine nu e în interesul Moldovei. CSI rămâne platforma noastră de colaborare cu mai multe țări din Est – și nu mă refer doar la Rusia, dar și la Belarus, Kazahstan, Azerbaidjan, Armenia și altele. Nu e bine pentru Moldova să se rupă pur și simplu de țările din Est, fiindcă avem și vom continua să avem relații economice cu ele. Cu unele țări din CSI avem relații în creștere (de pildă cu Belarus), cu altele sunt unele probleme (de pildă cu Rusia), dar apartenența noastră la CSI ne ajută să gestionăm mai bine toate aceste lucruri.

T.: Credeți că veți reuși în acest an să adoptați proiectul privind introducerea integrării europene în Constituție?

M.L.: Este esențial pentru noi, PDM, să reușim această modificare a Constituției. Avem aici un dublu motiv. În primul rând să închidem o dată pentru totdeauna această dezbatere internă pro-european / anti-european, care ne-a costat mult de-a lungul timpului. Atunci când nu știi unde vrei să mergi, nu ajungi nicăieri. O parte din problemele sociale și economice ale Moldovei aici își au originea – în lipsa noastră de claritate. În al doilea rând, e un semnal pentru partenerii europeni că Moldova s-a decis, că vrea să urmeze cursul european fără ezitări, fără jumătăți de măsură. Și ce dovadă mai bună există decât înscrierea acestei decizii în actul fundamental al unei țări, în Constituție?

Noi acum ne concentrăm pe parcurgerea pașilor legali, constituționali și pe construirea majorității de două treimi cerute de Constituție pentru aprobare. Eu cred că vom reuși să trecem acest proiect și vom avea vectorul european înscris în Constituție până la alegerile parlamentare.

T.: În ce măsură credeți că va fi afectată activitatea Parlamentului de apropierea alegerilor parlamentare?

M.L.: Consider că apropierea alegerilor trebuie să impulsioneze activitatea Parlamentului, nu s-o încetinească. Fiind în ultimul an de mandat, acest Parlament are obligația să folosească cât mai bine timpul rămas pentru a lansa, dezbate și vota proiecte de lege.

Din punctul de vedere al PDM, noi trebuie să facem o delimitare clară între activitatea electorală și activitatea parlamentară. Deputații trebuie să fie conștienți că mandatul lor expiră după alegeri, nu înaintea lor. Ei trebuie să-și îndeplinească întâi îndatoririle parlamentare, iar apoi, în paralel, să-și desfășoare campania electorală în cadrul partidelor pe care le reprezintă. În tot cazul, deputații PDM așa intenționează să facă. Și credem că e o strategie bună pentru PDM, inclusiv din punct de vedere electoral, fiindcă cetățenii trebuie să vadă că deputații se dedică misiunii lor de bază indiferent de cât de departe sau de aproape sunt alegerile.

T.: În genere, pe cât de posibilă este destabilizarea situaţiei politice în Moldova, în lunile următoare?

M.L.: Cred că astăzi Republica Moldova este mai greu de destabilizat decât în trecut. Am ajuns la o anumită stabilitate politică și socială, lucru pentru care s-au făcut eforturi însemnate; există de asemenea un sentiment tot mai răspândit în societate că țara și-a găsit calea și că trebuie doar să persevereze, să mențină cursul politic și economic.

Consider, însă, că e greșit să legăm ideea de instabilitate de apropierea alegerilor, fiindcă în democrații există alegeri tocmai pentru ca procesele politice să se deruleze în liniște, prin evoluții și nu prin revoluții. Trebuie să ne obișnuim și în Moldova să privim alegerile drept evenimente care stabilizează societatea, care indică dorințele oamenilor privind viitorul. De aceea trebuie în genere să fortificăm procesul electoral, adică să-l pregătim cât mai bine, să asigurăm o competiție cât mai deschisă și corectă, iar actorii electorali să se angajeze în respectarea regulilor și apoi a rezultatelor, oricum vor arăta acestea.

Spunând aceste lucruri, desigur că nu exclud intenții interne sau externe de destabilizare a Moldovei; tot timpul vor fi forțe care văd în instabilitate o șansă de a câștiga sau măcar de a influența anumite procese în sensul dorit de ele. Trebuie de aceea să fim atenți la riscuri și să le gestionăm cu înțelepciune și cu fermitate. Să nu ne culcăm pe-o ureche, fiindcă cei neatenți de obicei au parte de surprize neplăcute.

T.: Ce priorități veți avea în lunile următoare în calitate de co-preşedinte al Adunării Parlamentare „EURONEST”?

M.L.: Aș sublinia întâi o evoluție importantă a anului trecut, respectiv diferențierea în cadrul Parteneriatului Estic a statelor asociate UE (adică Moldova, Georgia și Ucraina) și recunoașterea acestui Grup în Declarația comună a Summit-ului Parteneriatului Estic din 24 noiembrie 21017.

Pornind de aici, ne propunem drept obiectiv continuarea acestei abordări diferite din partea UE a statelor cu tendințe de integrare europeană, această platformă (îi putem spune 3A) urmând să devină una vizibilă, eficientă și activă, cu clare perspective europene.

De asemenea, este stabilit ca obiectiv prioritar procesul de regândire strategică a Parteneriatului Estic, inclusiv prin corelarea și sincronizarea celor 5 platforme de colaborare: parlamentară, executivă, autorități locale și regionale, societate civilă și mediul de afaceri. Un alt obiectiv ține de continuarea demersului privind Belarus pentru atragerea și implicarea pe cale parlamentară în AP EURONEST.

Și nu în ultimul rând intenționăm că folosim la maxim Adunarea Parlamentară EURONEST pentru atragerea investițiilor europene și pe baza lor formarea de noi locuri de muncă, precum și lansarea de noi proiectele de dezvoltare în Republica Moldova.

T.: Cum vedeți viitorul Dvs. politic?

M.L.: Mă văd în continuare în activitatea politică în cadrul  echipei PDM, în diverse dimensiuni, având în vedere energia și dorința de a contribui la modernizarea și dezvoltarea țării, iar pe de altă parte, având o vastă experiență și relații acumulate pe  intern și în domeniul relațiilor externe.

T.: Vă mulțumim!

Andriana Cheptine