În cadrul unui interviu acordat portalului TRIBUNA, președintele Comisiei securitate naţională, apărare şi ordine publică a Parlamentului R. Moldova, Roman Boțan a vorbit despre mai multe acțiuni ale vecinilor noștri în domeniul securității și dacă se vor expune acestea asupra RM, pe cât de întemeiate i se par afirmaţiile că Moldova ar trebui să aibă o nouă Strategie de securitate naţională, despre necesitatea reformării Armatei Naționale, activitatea GOPAC Moldova, dar și despre alte aspecte importante.

T.: Dle Boţan, Ucraina intenţionează să adere la NATO până în 2020. Se va expune acest lucru cumva asupra securităţii naţionale a RM?

R.B.: Situaţia internă din Ucraina este caracterizată de tensiuni de ordin politic şi social, iar anexarea Crimeii de către Rusia și războiul din Donbas sunt lovituri grave aduse suveranității și integrității statului vecin.

Recent, Pavlo Klimkin,  ministrul de externe al Ucrainei, menționa, într-un interviu pentru o publicație din România, că: „În estul Ucrainei se moare de glonț și obuz aproape în fiecare zi. Există trupe rusești obișnuite, foarte mulți mercenari ruși și o gamă variată de armament rusesc. Practic, Donbasul este un protectorat semi-criminal, creat de către Rusia”.

În acest context, pe plan extern, autorităţile de la Kiev încearcă şi stabilirea unor relaţii speciale cu Organizația Tratatului Atlanticului de Nord şi intenţionează să adere la aceasta până în 2020.  În mod evident, extinderea ariei de securitate a NATO, este percepută de către Federația Rusă, ca o ameninţare la adresa propriei securităţi şi, implicit, a sferei sale de influenţă, sferă în care Rusia include și Republica Moldova. Vecinii vestici sunt priviți de Rusia ca potențiali inamici, care au profitat de perioada de criză post-sovietică pentru a exclude arii vaste din vechea sa sferă de influență (prin extinderea  NATO și a UE), fiind clar că, Kremlinul, prin aserviții săi de la Chișinău și Tiraspol, prin acțiuni caracteristice războiului hibrid, este interesat să  zădărnicească aspirațiile Republicii Moldova de dezvoltare a relaţiilor cu  NATO, implicit, de integrare și accedere în Uniunea Europeană.

Considerăm că prezența ilegală a forțelor armate rusești pe teritoriul raioanelor de est și controlul de facto al Moscovei asupra așa numitei „rmn” este o amenințare gravă, nu doar pentru securitatea Republicii Moldova și Ucrainei, dar și pentru flancul estic al NATO. Prezența militară a Federației Ruse în Republica Moldova este tratată drept o pârghie de influență eficientă în regiune. Rusia va continua politică de ripostă, inclusiv prin intermediul Tiraspolului, va intensifica activitatea partidelor politice şi mişcărilor social-politice care promovează poziții anti-NATO și pro-Kremlin, pentru a asigura crearea percepţiilor negative și agresive în raport cu organizaţia nord-atlantică, cu membrii acesteia și cu cei care colaborează cu NATO.

T.: Recent, România a anunţat că-şi va spori cheltuielile pentru apărare până la 2% din PIB. Înseamnă aceasta că, în plan regional, au apărut careva probleme de securitate?

R.B.: Existența problemelor de securitate în plan regional sunt evidente. România are ca vecin Republica Moldova, pe a cărei teritoriu se află ilegal trupe ale Federației Ruse, de asemenea România are hotar comun cu Ucraina, stat cu teritorii (Crimeea) ocupate de Federația Rusă și cu un război nedeclarat în Donbas.

Pericolul declanşării sau izbucnirii conflictelor regionale şi locale continuă să persiste. Situația internațională din perspectiva securității este alarmantă. Astfel, în ultimul deceniu a fost subminată credibilitatea şi funcţionalitatea acordurilor privind dezarmarea şi controlul armamentelor. Acţiunile întreprinse unilateral de anumite state, care depăşesc cadrul dreptului internaţional sau denotă o abordare selectivă a acestuia, determină implicaţii negative asupra sistemului de cooperare internaţională, subminează standardele coexistenţei paşnice, constituie surse de conflict şi tensiuni la nivel național şi interstatal, generează amenințări pentru întreaga comunitate internațională, inclusiv sub aspectul contracarării terorismului internaţional.

T.: Se impun careva noi abordări din partea Republicii Moldova din punct de vedere al securităţii naţionale în contextul acestor noi tendinţe ale statelor vecine – Ucraina şi România?

R.B.: Instabilitatea regională şi conflictul de pe teritoriul suveran al Ucrainei limitează capacitatea Republicii Moldova de a-şi promova interesele strategice: integrarea europeană; procesul de identificare a unei soluţii politice, comprehensive şi viabile privind conflictul transnistrean, în condiţiile respectării suveranităţii şi integrităţii sale teritoriale; asigurarea securităţii energetice şi a intereselor comercial-economice ale statului.

În acest context, pentru asigurarea intereselor de securitate naţională autoritățile Republicii Moldova trebuie să se ghideze în activitate de interesele naţionale enunțate. Considerăm că pentru realizarea obiectivului de asociere politică şi integrare economică europeană, dialogul politic cu Uniunea Europeană şi statele sale membre, în special cu România, trebuie consolidat.

Este importantă, din perspectiva consolidării capacităţilor naţionale în prevenirea conflictelor şi gestionarea crizelor, participarea Republicii Moldova la operaţiunile de gestionare a situaţiilor de criză civile şi militare conduse de UE şi la activităţile de consultare şi instruire în domeniul Politicii de Securitate și Apărare Comună a Uniunii Europene (PSAC).

Prin urmare, priorităţile Republicii Moldova în domeniul securității trebuie să prevadă o conexiune cât mai apropiată, la eforturile structurilor europene, în special politice, de securitate și apărare, care vizează edificarea unei noi arhitecturi de securitate europeană. Apropierea la aceasta trebuie să devină un mecanism și un rezultat al integrării europene. Participarea Republicii Moldova în PSAC derivă și din Declarația Summit-ului șefilor de stat și de guverne ale statelor Parteneriatului Estic și statelor membre ale UE de la Varșovia, care se referă la necesitatea intensificării cooperării dintre UE și statele Parteneriatului Estic în domeniul Politicii de Securitate şi Apărare Comună a Uniunii Europene.  La 13 decembrie 2012 a fost semnat la Bruxelles Acordul cadru de participare a Republicii Moldova la misiunile UE de gestionare a crizelor, care extinde orizontul cooperării cu UE pe dimensiunea politică și de securitate. Acordul a intrat în vigoare la 1 iulie 2013.

În contextul actual, domeniul apărării naționale trebuie să constituie o preocupare majoră a autorităților. Securitatea militară a Republicii Moldova poate fi asigurată de Forțe Armate, bine organizate, capabile să acționeze prompt și eficient pentru suprimarea amenințărilor externe cu caracter militar, mai ales – în contextul în care în regiune este în plină desfășurare un război nedeclarat între Ucraina și Federația Rusă, iar GOTR colaborează activ cu forțele militare ale regimului secesionist de la Tiraspol. Relațiile cu NATO trebuie consolidate și puse în practică în conformitate cu Planul Individual de Acțiuni al Parteneriatului (IPAP) Republica Moldova-NATO.

Fortificarea capacității Armatei Naționale, consolidarea dialogului cu structurile internaționale, cooperarea politică și militară pe arena internațională, inclusiv cu NATO, alianță din care fac parte majoritatea statelor europene,  reprezintă o necesitate, în scopul protejării intereselor naționale și consolidării capacității de apărare a Republicii Moldova.

O constantă în politica de securitate trebuie să fie asigurarea securității energetice, fiind evident riscul dependenței excesive de sursele energetice, rețelele de distribuire și furnizori controlați de un singur stat.

Un alt moment important ține de necesitatea promovării intereselor naţionale de securitate în domeniul informaţional şi infrastructurii cibernetice.

T.: Pe cât de întemeiate vi se par afirmaţiile că Moldova ar trebui să aibă o nouă Strategie de securitate naţională şi care ar trebui să fie preocupările de bază ale RM în acest domeniu?

R.B.: Consider că preocupările de bază ale Republicii Moldova în domeniul securității naționale se regăseau în proiectul Strategiei securității naționale, elaborat în perioada mandatului fostului președinte Timofti, document care, bineînțeles, putea fi perfecționat. La 27.06.2017, Dodon a semnat un decret privind retragerea Proiectului strategiei securității naționale și a Planului de acțiuni pentru implementarea acesteia. Timofti, din punctul nostru de vedere, a greșit din considerentul că, nu a prezentat Parlamentului spre aprobare Proiectul strategiei securității naționale în timpul mandatului său.

Ceea ce îl deranja pe Dodon, în acel proiect este specificarea intereselor naţionale, pe care acesta le desconsideră pentru că, pentru el interesele sunt cu totul altele.

Astfel, Proiectul strategiei securității naționale prevedea că:

„Interesele naționale ale Republicii Moldova sunt:

1) asigurarea caracterului suveran, independent, unitar şi indivizibil al statului;

2) asigurarea dezvoltării stabile şi sustenabile a statului;

3) integrarea europeană;

4) reintegrarea teritorială;

5) prosperitatea şi bunăstarea cetăţenilor;

6) participarea la asigurarea securităţii internaţionale.”

Este bine-cunoscută atitudinea de ură a lui Dodon pentru integrarea europeană, care era stabilită în proiect în calitate de interes naţional. Un alt aspect care îl deranjează pe Dodon este faptul că, proiectul precizează necesitatea consolidării „dialogului politic şi cooperării practice cu NATO” în vederea reformării şi modernizării sectorului de securitate şi apărare al Republicii Moldova în conformitate cu evoluțiile şi cerințele mediului regional şi internațional de securitate, precum şi cooperării practice în promovarea securității şi stabilității în Europa.” (Capitolul „Obiective şi sarcini în implementarea politicii naționale de securitate”, Secțiunea 3.1. „Obiective pe dimensiunea multilaterală”, punctul 10).

Dodon a inițiat elaborarea unei noi strategii, care, sunt sigur că, nu va ține cont de interesele naționale ale Republicii Moldova, în schimb va ține cont de interesele  statului în care a întreprins, pe perioada mandatului său, cele mai multe vizite, stat care menține armata sa pe teritoriul nostru și ne „dă din deget” aproape permanent cu aplicații militare pe Nistru. Dodon dorește să blocheze orice cooperare în domeniul securității, inclusiv cu NATO, menită să consolideze capacitările forțelor noastre armate, acesta fiind interesat, după câte se vede, să submineze aceste capacități.

T.: În opinia Dvs., care, la moment, sunt cele mai mari riscuri în adresa securităţii naţionale şi cum pot fi acestea depăşite?

R.B.: Republica Moldova continuă să se confrunte cu riscuri și ameninţări la adresa securității naționale atât de ordin intern, cât și extern. Acestea vin, în primul rând, din partea formaţiunilor militare străine și cele ale regimului separatist de la Tiraspol, precum şi a politicii agresive anticonstituţionale duse de „liderii” săi (Krasnoselskii, Smirnov, Șevciuc ș.a.) și, din punctul nostru de vedere, inclusiv de președintele Republicii Moldova, Igor Dodon. Acesta se erijează ca purtător a intereselor Federației Ruse, stat care își menține ilegal trupe armate pe teritoriul nostru. De asemenea, este bine-cunoscut că, Dodon prin acțiunile și atitudinea exprimată, sprijină separatismului prin promovarea federalizării, manifestă dispreț față de simbolurile naționale, nu are nici o reacție, în calitate de garant al suveranității și integrității statului, la multiplele aplicații militare comune ale GOTR cu forțelor militare separatiste de la Tiraspol, subminează capacitatea Armatei Naționale prin interzicerea participării la exerciții militare multinaționale, manifestă atitudini impardonabile în raport cu vecinii România și Ucraina (să nu uităm ce declarațiile lui Dodon despre anexarea Crimeii).

În regiunea de est a Republicii Moldova este prezent un potenţial militar semnificativ de forţe armate separatiste, care sunt susţinute multilateral din exterior. Totodată, în regiunea dată, sunt staţionate ilegal formaţiunile militare ale Federaţiei Ruse. Forţele separatiste şi cele ale GOTR, au o capacitate operaţională considerabilă, fortificată prin exerciții comune, și se pot  constitui într-o forță de intervenţie. Sinergia celor două componente face acest factor şi mai critic. Această capacitate militară reprezintă o ameninţare majoră la adresa suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova.

Trebuie de menționat că, fracțiunea Partidului Liberal a atenționat de fiecare dată despre pericolul reprezentat de Dodon și a venit cu inițiativa suspendării și demiterea acestuia din funcția de președinte, inițiativă care, nu este susținută de majoritatea parlamentară.

Este evident că, instabilitatea regională și războiul de pe teritoriul Ucrainei limitează capacitatea Republicii Moldova de a-şi promova interesele strategice în ceea ce privește integrarea europeană, identificarea a unei soluţii viabile, în acord cu Constituția, pentru „problema transnistreană”, asigurarea securităţii energetice şi a intereselor comercial-economice ale Republicii Moldova. Riscul extinderii zonei de instabilitate de pe teritoriul ucrainean,  exercițiile comune ale trupelor separatiste și rusești în raioanele de est, acțiunile informativ-subversive,  implicarea cetățenilor străini și persoanelor juridice străine în probleme de politică internă a Republicii Moldova, propaganda străină prin care se distorsionează opinia publică, au influenţă asupra unor grupuri cu atitudini extremiste din Republica Moldova. De asemenea, este binecunoscut faptul că, Federația Rusă este cea care acordă sprijin economic, militar şi politic regimului neconstituţional de la Tiraspol, iar în raport cu statul Republica Moldova, impune embargouri produselor noastre, blochează accesului cetăţenilor noștri pe piaţa sa de muncă și aplică tratament diferenţiat faţă de părţi (regiunea transnistreană, UTA Găgăuzia) ale teritoriului vamal unic al Republicii Moldova.

Pe lângă cele menționate anterior, amenințări majore la adresa securității naționale sunt corupția, criminalitatea organizată, sărăcia, subdezvoltarea economică, problema demografică și acutizarea fenomenului migrației, sănătatea populației, calamitățile naturale, poluarea mediului, insecuritatea informațională. Sigur că, în context, dacă vorbim de securitatea energetică, este imperios să menționăm și riscul dependenței excesive de sursele energetice, rețelele de distribuire şi furnizori controlaţi de un singur stat

Riscuri în adresa securităţii naţionale pot fi depăşite prin:

–        Prevenirea şi contracararea, monitorizarea şi evaluarea permanentă a riscurilor şi ameninţărilor, respectiv a vulnerabilităţilor care pot afecta securitatea națională;

–        Dezvoltarea culturii de securitate a populației prin conștientizarea vulnerabilităților, riscurilor şi amenințărilor;

–        Dezvoltarea capacităților de planificare strategică orientate spre monitorizarea din perspectivă strategică a riscurilor cu impact major asupra sistemului național de securitate;

–        Consolidarea, dezvoltarea şi modernizarea capacităţii sistemului naţional de apărare, pentru a furniza răspunsul adecvat la ameninţările şi riscurile la adresa securității și apărării statului;

–        Adaptarea cadrului normativ/juridic pentru asigurarea funcţionării eficiente a sistemului naţional de apărare, într-o abordare interinstituţională şi  în raport cu necesităţile de planificare integrată a apărării;

–        Consolidarea interacțiunii între instituțiile statului responsabile de gestionarea riscurilor şi ameninţărilor la adresa securităţii naţionale, prin dezvoltarea unui sistem eficient şi rapid de mobilizare şi de circuit al informațiilor;

–        Atenție sporită pentru securitatea informațională, cibernetică și contracararea propagandei.

–        Cooperarea internațională pragmatică, abordarea permanentă la nivel internațional a problemei staționării ilegale a forțelor militare străine pe teritoriul nostru național, construirea unor relații durabile cu statele vecine;

–        accelerarea proceselor de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană;

–        Fortificarea capacității militare, bugetarea suficientă a domeniului apărării naționale;

–        Aprofundarea dialogului cu structurile internaționale, cooperarea politică și militară pe arena internațională, inclusiv cu NATO; intensificarea cooperării dintre UE și Republica Moldova în domeniul Politicii de Securitate şi Apărare Comună a Uniunii Europene;

–        Neadmiterea desfășurării pe teritoriului Republicii Moldova a activităților specifice terorismului internațional structurat în rețele transfrontaliere, proliferării armelor de distrugere în masă, de sprijin a conflictelor regionale, precum şi a implicării cetățenilor în astfel de activități;

–        Desfășurarea măsurilor de prevenire și combatere a criminalității organizate, în special manifestate prin trafic ilegal de armament și muniții, substanțe narcotice și psihotrope sau analoagele lor, trafic de ființe umane, fabricarea sau punerea în circulație a banilor falși sau a titlurilor de valoare false.

T.: Ce părere aveți despre necesitatea reformării Armatei Naționale? Pe cât de justificată vi se pare o astfel de reformă şi, dacă e necesară, pe ce piloni ar trebui să se bazeze?

R.B.: Este evident că este necesară o reformă a Armatei Naționale, deoarece  sistemul actual de asigurare a apărării naționale nu corespunde noilor realități, riscuri și amenințări, situației geopolitice.

Considerăm că pilonii pe care ar trebui să se bazeze această reformă sunt:

–        dezvoltarea capabilităților militare întrunite şi consolidarea lor pentru executarea eficientă a misiunii constituționale de apărare a statului;

–        asigurarea funcționării mecanismului de mobilizare;

–        intensificarea controlului parlamentar asupra Forțelor Armate;

–        asigurarea unui cadru legal, care va avea la bază o abordare interinstituțională şi o coordonare unitară a sectorului apărării naţionale.

–        dezvoltarea sistemului de comunicarea strategică;

–        consolidarea capacității sistemului național de apărare, anticipare, prevenire prealabilă şi contracarare a ameninţărilor şi riscurilor la adresa securităţii statului;

–        asigurarea securităţii, integrităţii şi funcţionalităţii eficiente a infrastructurilor critice;

–        sporirea potențialului de participare și participarea la misiuni și operaţii internaționale, și implicit consolidarea credibilității Republicii Moldova fată de partenerii externi, pentru angajamentele asumate;

–        dezvoltarea capacității de control şi protecţie a spaţiului aerian al Republicii Moldova;

–        implementarea standardelor unice cu privire la protecţia sistemului/spaţiului informaţional;

–        perfecționarea şi dezvoltarea sistemului de instruire militară şi cel al învăţământului şi ştiinţei militare;

–        dezvoltarea relaţiilor de cooperare și diplomației militare.

T.: Se aud diferire afirmaţii precum că, în anii următori, ar fi posibilă soluţionarea problemei transnistrene. Pe cât de real vi se pare acest lucru?

R.B.: Biroul permanent al Parlamentului a adoptat Hotărârea nr. 11 din 11 mai 2016, prin care a instituit o Platformă parlamentară de consultare și control parlamentar pentru realizarea politicii de reintegrare a Republicii Moldova. Această platformă se convoacă periodic, se discută referitor subiectul soluționării problemei transnistrene, dar oricum sunt foarte multe probleme în acest domeniu.

Consider că vom putea vorbi despre soluționarea problemei transnistrene doar după ce Federația Rusă își va retrage trupele armate de pe teritoriul Republicii Moldova și va renunța să sprijine economic, financiar, militar, politic regimul separatist de la Tiraspol.

T.: Ce priorităţi figurează pe agenda Comisiei pe care o conduceţi pentru această sesiune parlamentară?

R.B.: În conformitate cu lista priorităților legislative ale Guvernului pentru sesiunea de toamnă, remise spre examinare Parlamentului, în Comisia securitate națională, apărare și ordine publică figurează ca priorități legislative următoarele:

–        Proiectul legii cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor finanțării terorismului, Nr.22 din 03.02.17;

–        Proiectul de lege pentru modificarea unor acte legislative (art.14 din Legea nr.753-XIV din 23 decembrie 1999 privind Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova, art.7 alin.(1) lit.b) și art.36 alin.(1) lit.j) din Legea nr.170-XVI din 19 iulie 2007 privind statutul ofițerului de informații și securitate) Nr.260 din 10.08.17 (prevede excluderea interdicției deținerii dublei cetățenii de către ofițerii de informații și securitate, în vederea executării Hotărîrii Curții Constituționale nr.31 din 31.11.14 și Adresei nr.PCC-01/126a la HCC nr.3 din 31.01.17);

–        Proiectul de lege cu privire la Serviciul Vamal,  102 din 14.03.2016;

–        Proiectul legii cu privire la sistemul administrației penitenciare, Nr.367 din 13.09.16, (Noul concept privind reglementarea sistemului  administrației penitenciare  precum și statutul funcționarului public cu statut special din cadrul acestui sistem);

–        Proiectul legii cu privire la înregistrarea genetică judiciară,  Nr.57 din 10.03.17;

–        stabilesc domeniul de reglementare, persoanele și obiectele pasibile înregistrării genetice, cerinţele de bază ale înregistrării genetice judiciare, Nr.8 din 19.01.17;

–        Proiectul legii pentru modificarea și completarea unor acte legislative (Legea privind apărarea împotriva incendiilor – art.1, 10, 11, ș.a.; Legea cu privire la protecția civilă – art.8; ș.a.) (crearea unui cadru juridic necesar pentru organizarea şi activitatea posturilor teritoriale de salvatori şi pompieri, sporirea securităţii la incendii în sectorul locativ şi la obiectivele economice, precum şi asigurării participării la misiuni de căutare-salvare la nivel internaţional);

–        Proiectul de lege modificarea şi completarea unor acte legislative (Legea nr.753-XIV din 23.12.1999 privind Serviciul de Informaţii şi Securitate, Codul penal, Codul de procedură penală, Codul contravenţional, Legea privind prevenirea şi combaterea criminalităţii informatice nr.20-XVI din 03.02.2009 ş.a), Nr.161 din 13.04.16 (atribuie organelor de drept în domeniul prevenirii şi combaterii criminalităţii informatice  competenţe suplimentare privind percheziţia informatică, interceptarea şi înregistrarea datelor informative);

–        Proiectul legii privind Concepția securității informaționale a Republicii Moldova (concept nou), Nr.396 din 07.10.16.

De asemenea, întru realizarea funcției de control parlamentar rămân de a fi realizate următoarele acțiuni:

–        Efectuarea controlului parlamentar (consultări, audieri) privind aplicarea Codului de conduită al colaboratorului Serviciului vamal, lucrătorului medical şi farmaceutic, profesorului-antrenor de educaţie fizică şi sport, sportivului (acțiune ce rezultă din pct. 3.5 din Planul de acțiuni anticorupție al Parlamentului Republicii Moldova pe anii 2016-2018 aprobat prin Hotărîrea Biroului Permanent nr. 16 din 6 iulie 2016);

–        Audierea autorităților publice competente privind executarea Legii privind securitatea aeronautică nr.92-XVI din 05.04.2007 (Autoritatea Aeronautică Civilă, Ministerul Apărării, Ministerul de Interne, Serviciul de Informații și Securitate, etc.);

–        Exercitarea controlului parlamentar aferent legalității și disciplinei militare în Forțele Armate (acțiune ce rezultă din art.24 alin. (1)  din  Legea nr.  345 din 25.07.2003 cu privire la apărarea națională);

–        Audierea privind implementarea Legii 320/2012 cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului și a Legii nr. 288 din 16.12.2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

T.. Recent, Biroul din Moldova GOPAC a propus Parlamentului și Parlamentul a adoptat o rezoluție. De unde a apărut această inițiativă și care a fost necesitatea?

R.B.: Într-adevăr, la 6 octombrie 2017, Biroul Național din Republica Moldova al Organizației globale a parlamentarilor împotriva corupției (GOPAC Moldova) a propus deputaților să se alăture acțiunilor anticorupție inițiate sub egida GOPAC și a îndemnat  reprezentanții forului legislativ, indiferent de faptul dacă sunt la putere sau în opoziție, să respecte angajamentele în domeniul combaterii corupției, asumate pe interior și în dialog cu partenerii de dezvoltare. Declarația GOPAC Moldova a fost prezentată forului legislativ și propune responsabilizarea directă a deputaților, prin luarea de atitudine și asumarea unui angajamentului personal în acest sens. Astfel, alături de ceilalți 53 de semnatari ai declarației, ne-am propus să promovăm adoptarea în Parlament, în termeni restrânși, a reglementărilor de etică aferente activității de deputat.

Dincolo de asta, în ultimul raport GRECO, publicat în iulie 2016, sunt evidențiate deficiențe în prevenirea corupției în rândul deputaților, judecătorilor și procurorilor, respectarea normelor ce vizează conflictul de interese, dar și transparența averilor și surselor de venit. Potrivit angajamentelor Republicii Moldova, deficiențele în aceste domenii trebuie înlăturate până la 31 ianuarie 2018. Prin subsemnarea declarației GOPAC Moldova, parlamentarii și-au asumat, sperăm că sincer și conștient, să depună eforturi suplimentare pentru ca Parlamentul să realizeze recomandările GRECO în termenul stabilit.

T.: Cum calificați activitatea GOPAC Moldova de până acum?

R.B.: GOPAC (Global Organization of Parliamentarians Against Corruption) este o rețea internațională, actualmente existând peste 60 de birouri naționale, de parlamentari și foști parlamentari din întreaga lume, activitatea cărora este orientată spre asigurarea bunei guvernări și combaterea corupției.

În Republica Moldova, Biroul Național al GOPAC a fost constituit la 12 iulie 2016 și are în prezent 9 membri, deputați și foști deputați, reprezentanți ai diferitor formațiuni politice.

În aprilie 2017, am găzduit la Chișinău vizita colegilor din GOPAC Serbia, cea mai activă organizație națională GOPAC din regiune. Colegii ne-au împărtășit experiența lor în promovarea transparenței activității legislative și a cheltuielilor publice, practici pe care le intenționăm să le promovăm și în Republica Moldova.

În luna iulie 2017, GOPAC Moldova a demarat o rundă de consultări pe tema corupției la nivel local. La primul eveniment de acest fel, organizat la Edineț, am discutat cu președinți de raioane, primari, reprezentanți ai ONG-urilor locale și cu antreprenori din teritoriu.

La 13 septembrie 2017, membrii GOPAC Moldova au discutat cu reprezentanții GRECO restanțele statului nostru la capitolul lupta împotriva corupției. Membrii GOPAC și-au exprimat suportul pentru implementarea angajamentele asumate de Republica Moldova ca să fie realizate în timp util.

Între timp, continuăm consultările cu cetățenii.  În  23 octombrie, mergem la Cahul, unde am invitat o discuție deschisă cu reprezentanții autorităților publice locale, societății civile și mediului de afaceri din zona centru și sud. Vă așteptăm și pe Dumneavoastră!

T.: La modul concret, ce beneficii aduce activitatea GOPAC Moldova?

R.B.: GOPAC Moldova reprezintă o platformă a actualilor și foștilor parlamentari, care s-au angajat să lupte contra corupției folosind instrumentarul pe care îl au la dispoziție – initiative legislative, politici, advocacy, interpelări, mesaje și apeluri publice. Conducerea GOPAC Moldova este realizată de doi co-președinți (subsemnatul Roman Boțan și Liliana Palihovici).

Membrii GOPAC își asumă personal angajamentul de a trăi fără corupție, de a lupta cu acest flagel în politică și în sectorul public și de a promova această luptă pe toate căile legale în fracțiunile și comisiile permanente din care fac parte, în plenul Parlamentului, în media, și la întâlnirile cu cetățenii.

După cum spuneam, avem în prezent 9 membri, dar, la moment, există mai multe solicitări de aderare la GOPAC. Pe lângă cele menționate mai sus, ne dorim responsabilizarea deputaților față de cei care i-au ales să îi reprezinte, prin exercitarea atribuțiilor în mod onest, din convingere, și în interesul cetățeanului.

T.: Ce activități are preconizate GOPAC pentru perioada imediat următoarea?

R.B.: GOPAC Moldova va lansa o serie de discuții publice cu studenții, pentru a-i sensibiliza cu privire la fenomenul corupției și a vedea care sunt experiențele lor în domeniu.

De asemenea, intenționăm să lansăm un chestionar pentru a evalua percepția deputaților și cetățenilor referitor la reglementările de etică și integritate ale Parlamentului. Rezultatele chestionarelor vor fi prezentate în luna decembrie, în cadrul unei mese rotunde organizate cu ocazia Zilei internaționale anticorupție.

Între timp, vom continua consultările cu cetățenii din teritoriu și suntem deschiși pentru orice mesaje din partea voastră. Ne puteţi scrie oricând la secretariat.gopacmoldova@gmail.com și puteți urmări activitatea GOPAC Moldova pe pagina de Facebook.

Andriana Cheptine